Cataractă

Generalitati

Cataracta este o pelicula fina opaca aparuta la nivelul cristalinului, care blocheaza pasajul fasciculului luminos catre retina (componenta nervoasa a globului ocular la nivelul careia se formeaza imaginea), cauzand tulburari de vedere.

Anual, milioane de oameni sunt supusi operatiei pentru inlaturarea acesteia si capata posibilitatea de a se bucura din nou de culorile vietii.

Diferenta dintre vederea normala si cea cu cataracta

Aparitia cataractei contribuie la aparitia modificarilor ireversibile in insasi cristalin. Afectiunea poate aparea la unul sau la ambii ochi, insa nu trece de la un ochi la altul. Aparitia cataractei nu este legata de efortul vizual excesiv. Aparitia acesteia nu semnifica faptul, ca pe dumneavoastra va ameninta orbirea completa.

Se disting doua tipuri de cataracta: cataracta congenitala si cataracta dobindita. Cataracta dobindita (primitiva) poate aparea la un ochi sanatos - care nu a suferit nici o afectiune, sau in urma unui traumatism (cataracta traumatica).

Factorii de risc includ:

- varsta inaintata;

- etnia, cu un risc crescut in randul nativilor americani si afro-americani;

- sexul feminin, cu toate ca acest lucru nu este dovedit pentru toate tipurile de cataracta;

- istoricul familial (factorii genetici), in special in cazul persoanelor care sufera si de alte boli ereditare. Acestea au un risc de a dezvolta boala de pana la 50%. Dintre bolile ereditare care asociaza cataracta, amintim: distrofia miotonica (cea mai frecventa distrofie musculara a adultului) si galactozemia (boala rara, cu afectarea metabolismului galactozei);

- culoarea irisului, dintr-un motiv necunoscut, predispune la cataracta in cazul persoanelor cu ochi caprui inchis sau negru.

Unele boli cronice pot creste riscul aparitiei cataractei. Dintre acestea reamintim pe cele mai importante:

- diabetul zaharat. Pacientii cu diabet zaharat au un risc crescut de aparitiei a cataractei, prin leziuni aparute la nivelul cristalinului ca rezultat al hiperglicemiei cronice (nivel crescut al glucozei in sange);

- glaucomul. Anumite medicamente folosite in tratamentul glaucomului cresc riscul aparitiei cataractei. Tratamentul chirurgical al glaucomului poate, de asemenea, sa creasca riscul de aparitie al cataractei;

- hipertensiunea arteriala. Exista o legatura intre hipertensiunea arteriala si aparitia cataractei fara a cunoaste insa mecanismul fiziopatologic exact.

Alti factori de risc:

- fumatul. Fumatorii au un risc mai mare de a face cataracta, datorita faptului ca fumul afecteaza cristalinul prin radicalii liberi si diferitele substante toxice eliberate in timpul fumatului. Radicalii liberi pot afecta orice tip celular, inclusiv celulele cristalinului;

- infectiile aparute pe parcursul sarcinii pot afecta fatul, astfel ca rubeola sau varicela pot cauza cataracta dupa nastere;

- lumina ultravioleta (UV), in special tipul B (UVB), pot cauza cataracta. Studiile au aratat ca o expunere indelungata accidentala sau profesionala la UVB cauzeaza cataracta dupa un anumit interval de timp;

- alcoolul, in special consumul cronic, a fost definit de diferite studii ca poate cauza cataracta;

- corticoterapia indelungata (medicamente cu efect antiinflamator puternic), folosite in mod special in cazul pacientilor cu boli imune, astm bronsic sau emfizem pulmonar (in ultimele 2 boli se foloseste corticoterapia inhalatorie)

- hipertrigliceridemia (nivel crescut al trigliceridelor in sange) cu depunerea acestora in vasele sanghine mici, poate agrava cataracta;

Simptomele cataractei

In functie de dimensiunile si amplasarea zonei de opacifiere in cristalin, se poate observa sau, din contra, nu se poate observa dezvoltarea cataractei.