Celula

Celula este unitatea de baza morfo-functionala a tuturor tesuturilor si organelor. Este un mic compartiment apos, delimitat de membrana ce contine moleculele, macromoleculele si incluziunile ce permit celulei sa-si indeplineasca functiile

.

Clasificarea celulelor

Celulele pot fi impartite in doua categorii: celule procariote (bacterii) si celule eucariote (fungi, plante si animale). Celulele eucariote, prin definitie contin un nucleu (karyon = nucleu); procariotele nu au nucleu.

Alcatuirea celulei eucariote:

Celula eucariota este un ansamblu complex format plasmalema (membrana plasmatica) si citoplasma care cuprinde o serie de organite citoplasmatice fara membrana ( microtubuli, microfilamente, centrioli, ribozomi), cu membrana simpla numita tonoplast (reticolul endoplasmatic, aparatul Golgi, lizozomi, peroxizomi etc.) si cu membrane duble sau anvelopa (nucleu si mitocondrii).

PLASMALEMA

Membranele biologice sunt compuse din lipide si proteine unite intre ele cu legaturi necovalente.

Lipidele membranare formeaza baza structurala a unei membrane, in timp ce proteinele sunt responsabile de functiile active ale membranelor. Aranjarea lipidelor si proteimelor raspunde unui model in mozaic numit “ mozaic fluid”

Bistratul lipidic- reprezinta structura de baza a unei membrane biologice. Lipidele sunt amfipatice: au un cap hidrofil (“iubeste apa”) sau polar orientat spre exteriorul bitrstului si interactioneaza cu mediul apos si o coada hidrofob sau non polar; cozile hidrofobe interactioneaza intre ele si formeaza miezul bistratului lipidic. Startl dinspre exterior formeaza foita externa, iar cel din interior, foita interna. Lipidele membranare sunt de 3 categorii: fosfolipide (reprezinta cel mai abundent component), colesterol si glicolipide.

Proteinele membranare- sunt de doua tipuri: proteine integrale care strabat bistratul lipidic care sunt amfipatice ( portiuni din ele vin in contact cu stratul hdrofob al statului lipidic, iar regiunile hidrofile vin in contact cu mediul apos); proteine periferice- sunt asimetric distribuite gasindu-se fie pe o parte fie de alta a bistratului lipidic.

Membranele sunt structuri fluide, dinamice. Proteinele membranare si fosfolipidele pot difuza realativ liber in planul membranei. Totusi miscarile lor sunt restrictionate.

Functiile membranei plasmatice

Membrana plasmatica este interfata dintre o celula si mediul sau extern. Membrana plasmatica inveleste celula, regleaza pasajul moleculelor in si dinspre celula, si raspunde la semnale primite din mediul extern. Regleaza pasajul moleculelor in si dinspre celula si raspunde de semnalele primite din mediul extern. Transportul prin membrana este facilitat de proteinele prezente in structura ei care au urmatoarele functii: proteine carrier si pompe, canale, receptori, etc.

Atunci cand proteinele si macromoleculele nu pot traversa membrana prin proteinele din structura care mediaza acest transport, celula utilizeaza un proces denumit endocitoza prin care o portiune a membranei se asociaza cu materialul ce va fi inglobat, se invagineaza, producand o vezicula intracelulara ce contine materialul ingerat.

CITOPLASMA

Citoplasma este formata din doua compartimente: citoplasma nestructurata sau hialoplasma (substanta fundamentala a citoplasmei), citoplasma structurata sau morfoplasma, reprezentata de organitele celulare. In afara de organitele celulare, in citoplasma se pot gasi incluziunile celulare, produsi de secretie si acumulari de produsi exogeni.

Clasificarea organitelor celulare dupa functia lor in celula

A. Organitele sintezei si secretiei celulare: reticulul endoplasmic, ribozomii, complexul Golgi.

B. Organitele generatoare de energie: mitocondriile.

C. Organitele digestiei celulare: lizozomii, peroxizomii.

D. Organitele motilitatii celulare: microfilamentele, microtubulii, centrul celular

E. Incluziuni celulare: substante proteice, de exemplu hemoglobina; lipide, sub forma de picaturi sferice glicogen, substantele minerale - fier, siliciu.

RETICULUL ENDOPLASMATIC (RE)

Reticulul endoplasmatic prezinta un rol major in procesele de biosinteza celulara. Este prezent in numar mare in celulele angajate in sinteze de proteine, glucide si lipide, fiind bine dezvoltat in celulele secretorii exo- si endocrine.

Este un organit invelit de o singura membrana ce formeaza o vasta retea interconectata de compartimente denumite cisternele RE. Se intinde de la membrana nucleara pana la periferia celului.

Exista doua tipuri de RE: RE granulos sau rugos si RE neted sau agranular care difera prin forma cavitatilor limitate de membrane si prin prezenta sau absenta ribozomilor pe fata externa.