Codul deontologic și importanța respectării lui în profesia de kinetoterapie

1. Ce este kinetoterapia?

Profesiunea de kinetoterapeut are ca scop promovarea cunostintelor medicale de kinetoterapie pentru asigurarea starii de bine fizic a individului si a populatiei in general, prevenirea incapacitatilor, a limitelor functionale si a dizabilitatilor la individul cu risc de comportament motor alterat, datorate unor factori medicali de stres socio-economic sau situatiilor din viata de zi cu zi si furnizeaza mijloace pentru recuperarea sistemelor corpului, esentiale pentru miscare, pentru asigurarea potentialului maximal al anumitor functii, minimalizarea incapacitatilor, a limitarilor functionale si a dizabilitatilor (extras din legea privind exercitarea profesiunii de kinetoterapuet, infiintarea, organizarea si functionarea Ordinului Kinetoterapeutilor din Romania - Art.2).

Kinetoterapia este o profesiune recunoscuta si reglementata, cu specificitate clinica si educationala, urmarind diversitatatea contextului social, economic, politic. Este in mod evident, o profesiune singulara, si calificarea profesionala de baza, obtinuta in orice tara, reprezinta realizarea unui curriculum care califica kinetoterapeutul sa-si foloseasca titlul profesional si sa practice ca un profesionist independent.

In exercitarea profesiunii, kinetoterapeutul trebuie sa dovedeasca devotament, corectitudine, disponibilitate si respect fata de fiinta umana (extras din legea privind exercitarea profesiunii de kinetoterapeut, infiintarea, organizarea si functionarea Ordinului Kinetoterapeutilor din Romania - Art.3)

Notiunea de kinetoterapie este o componenta a Kinetologiei (Kinesiologiei), care se defineste ca stiinta care se ocupa cu studiul miscarii organismelor vii si al structurilor care participa la aceste miscari (Dally, citat de Motet D. si Marza D., 1995).

Kinetoterapia (Kinesiterapia), reprezinta un termen creat de francezi pentru a defini o fiinta care se ocupa cu studiul mecanismelor complexe (nervoase, musculare, osteoarticulare, ale organelor, aparatelor si sistemelor etc.) ale activitatii motrice normale a omului, in vederea stabilirii masurilor profilactice si terapeutice cu scopul corectarii - prin folosirea exercitiului fizic ca mijloc de baza - a tulburarilor, deficientelor şi sechelelor generate de boala sau traumatism (Motet D. si Mârza D., 1995).

In tarile anglofone, notiunea este cunoscuta ca Physical Therapy si, la noi, este de multe ori tradusa gresit fizioterapie, in loc de terapie prin miscare.

Kinetoterapia este procesul educativ – terapeutic – recuperator prin care se urmareste imbunatatirea (optimizarea) starii de sanatate fizica şi psihica in vederea integrarii sau reintegrarii sociale si profesionale a persoanelor in situatii speciale (care nu au avut sau si-au pierdut capacitatile psihomotrice in urma unor imbolnaviri sau traumatisme).

De asemenea, prin metodele si procedeele folosite, kinetoterapia are un rol deosebit de important atat în profilaxia primara, cat şi în profilaxia secundara, folosirea exercitiului fizic special structurat şi asamblat avand influente benefice in prevenirea imbolnavirilor, ca si în ceea ce priveste instalarea unor deficiente, dismorfisme, ca urmare a unor sechele dupa imbolnaviri sau traumatisme (Moţet, D. si Mârza, D., 1995).

2. Etica si codul etic

Etica este o ramura a filosofie , subsistem al sistemului filosofic. Conceptia etica apartine si are caracteristicile conceptiei generale, filosofice despre lume, viata, om ; ea completeaza conceptia generala cu idealul, principiile si normele conduitei umane. Etica s-a impus si ca disciplina stiintifica, ea este o stiinta teoretica a moralei, avand metode speficice de cercetare si principii dupa care se ghideaza actiunea umana. In corpus-ul eticii sunt impuse o serie de valori, precum : dreptate, responsabilitate, sinceritate, libertate, intelepciune, solidaritate, respect, onoare, demnitate, modestie, fericie, omenie. De altfel, potrivit specialistilor cele mai numeroase sunt valorile morale. Louis Lavelle aprecieaza valoarea morala ca fiind ‘valoarea valorilor ‘.

Etica este stiinta care studiaza acele insusiri dobandite prin educatie in functie de inclinatiile egoiste si altruiste ale omului. Astfel generate si cultivate virtutile primordiale formeaza un sistem de valori comune, admise de societate de-a lungul evolutiei istorice si culturale. In ansamblu, ele desemneaza calitatile care determina si intretin moralitatea : cinstea, curajul, libertatea si responsabilitatea, judecata dreapta si simtul dreptatii, respectul, intelepciunea, iubirea, consecventa, solidaritatea, generozitatea, simtul datoriei, disciplina, ordinea ; intr-un cuvant bunatatea ; conducand la demnitate umana, ca maximum de realizare individuala in acord cu principiul moral-social.

O importanta deosebita ca elemnt al moralitatii il reprezinta disciplina.