Durerea Anginoasa

Angina pectorala de efort este o forma clinica a cardiopatiei ische¬mice, caracterizata prin crize dureroase paroxistice, cu sediu retrosternal, care apar la efort sau la emotii, dureaza cateva minute si dispar la incetarea cauzelor sau la administrarea unor compusi nitrici (nitroglicerina, nitrit de amil).

Angina pectorala este expresia unei ischemii miocardice (aport insuficient de oxigen la nivelul muschiului inimii) si apare datorita ingustarii unuia din vasele de sange care iriga inima (arterele coronare), cel mai frecvent datorita aterosclerozei.

Atacul de durere retrosternala - criza anginoasa - apare atunci cand nevoia de oxigen a miocardului este mai mare decat cea adusa de fluxul sangvin.

Conditiile declansatoare -efort fizic, stres emotional excesiv, trecerea brusca la temperaturi extreme (foarte frig sau foarte cald), mese excesiv de copioase sau consum de alcool - impun miocardului un efort supli¬mentar, deci necesitati suplimentare de O2, iar circulatia coronariana cu leziuni de ateroscleroza este incapabila sa-si mareasca debitul. Apar astfel o ischemie miocardica acuta, o insuficienta coronariana acuta, cu acumularea unor produse de catabolism (acid lactic, piru vie etc.) care excita terminatiile nervoase locale si produc impulsul dureros (criza de angina).

Durerea anginoasa, care defineste în mod esential boala, are caractere care o fac usor de recunoscut, daca este tipica. Durerea anginoasa survine în accese / crize, la intervale variabile de timp, dar este similara de obicei ca descriere de la o criza la alta, pentru fiecare bolnav, cu mici variatii privind intensitatea.

Elementele caracteristice ale durerii anginoase

1.Sediul durerii anginoase este tipic retrosternal (la nivelul sternului), în portiunea medie sau inferioara.

Mai rar durerea este strict precordiala sau predominent epigastrica sau interscapulara (în spate între omoplati) sau numai într-o zona de iradiere (de ex. în umar).

2.Iradierea durerii anginoase

Iradiaza in umarul si membrul toracic stang, de-a lungul marginii interne, pana la ultimele doua degete, uneori catre mana dreapta sau bilateral, spre gat, mandibule, arcada dentara, omoplat. Iradierile nu sunt obligatorii. Importante sunt iradierile in regiunea cervicala anterioara si mandibula sau in ambele membre superioare, durata este de 1 - 3 , rar 10 - 15 , iar frecventa crizelor este variabila. Durerea apare in anumite conditii: abuz de tutun, crize tahicardice, efort fizic, de obicei la mers, emotii, mese copioase, frig sau vant etc.Cedeaza prompt la repaus si la administrarea de Nitroglicerina (1 - 2 rar 3, test de diferentiere).Criza dureroasa este insotita uneori de palpitatii,transpiratii, paloare, lipotimie, lipsa de aer, eructatii.

Fig. Iradierea durerii în angina pectorala

3.Senzatia dureroasa anginoasa are caracter constrictiv, „ca o gheara, arsura sau sufocare"; si este insotita uneori de anxietate (sentiment de teama, teama de moarte iminenta), este variabila - de la jena sau disconfort la dureri atroce.

Mai rar bolnavii descriu durerea ca o senzatie de arsura sau disconfort greu de definit. Senzatiile dureroase, situate precordial, descrise variabil de la o zi la alta, senzatia de întepatura sau junghi strict localizate într-un punct si/sau care persista ore sau zile, sunt elemente mai putin probabile de angina pectorala.

4.Durata si intensitatea durerii.

Relativ tipic pentru angina pectorala stabila este accesul dureros cu durata de 3-5 minute, de intensitate medie; durerea începe gradat, atinge un maxim, apoi senzatia dureroasa se estompeaza sau dispare, dupa încetarea efortului sau dupa administrarea de nitroglicerina.

Durerea de repaus sau durerea cu durata de mai mult de 10-15 minute este neobisnuita pentru angina pectorala stabila si se întâlneste mai ales în angina pectorala instabila.

Daca durerea depaseste 20-30 de minute si este intensa, ischemia miocardica ce o produce este severa si probabilitatea constituirii unui infarct miocardic acut este mare.

5.Conditiile de aparitie a durerii anginoase sunt cele care cresc consumul miocardic de oxigen sau cele care scad fluxul sangvin in arterele inimii (arterele coronare).

Durerea anginoasa poate fi declansata de: efort, emotii, frig, prânzuri prea copioase, tulburari de ritm cardiac (tahiaritmii), dar poate aparea si în repaus sau în somn.

Factorul cel mai comun care induce durerea anginoasa este efortul fizic: durerea apare dupa începerea efortului si înceteaza în câteva minute la repaus.

Daca boala progreseaza (obstructia coronariana devine mai severa), durerea anginoasa este declansata la eforturi din ce în ce mai mici. Accesele anginoase pot aparea si în repaus, aparent nemotivat. Angina de repaus are frecvent semnificatia unei afectari coronariene mai severe.

6. Frecventa crizelor anginoase – poate tine de prezenta conditiilor care declanseaza durerea (efort fizic, frig, emotii, etc.). Unii pacienti au crize anginoase mai rare (de ex. 1-2 pe saptamâna), la altii frecventa crizelor este mai mare (ex. simptome zilnice).

Cresterea frecventei crizelor anginoase (însotita si de cresterea intensitatii lor) are semnificatia unei ischemii mai severe (angina instabila). Este semnalat faptul ca aparitia crizelor anginoase are un maxim dimineata între orele de trezire: 7,00 – 9,00 dimineata.

7. Durerea poate fi singura manifestare clinica a anginei pectorale, dar la o parte din pacienti, mai ales daca ischemia este mai severa, se poate însoti de simptome asociate, tranzitorii: dispnee (senzatie de greutate în respiratie), transpiratii, paloare, greata, slabiciune. Aceste simptome asociate apar mai frecvent în infarctul miocardic acut si mai rar în angina pectorala.