Grupa sanguină AB4

Referat
7/10 (1 vot)
Domeniu: Medicină
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 19 în total
Cuvinte : 5716
Mărime: 154.58KB (arhivat)
Publicat de: Arian Jianu
Puncte necesare: 5

Extras din referat

1. Identitatea grupei sanguine

Prima transfuzie de sânge la om a fost efectuata cu sânge de oaie, în anul 1667, de catre Jean Baptiste Denis, medicul lui Ludovic al XIV-lea, dar efectul ei a fost de-a dreptul catastrofal pentru bolnav.

Totusi, din aceasta prima si nereusita încercare, medicina a avut de profitat, ajungându-se la observatia fundamentala ca omul nu poate primi sânge decât de la un seaman al sau. De atunci si pâna la începutul secolului XX s-au efectuat numeroase transfuzii de sânge, de la omul sanatos la omul bolnav, dar cele mai multe s-au soldat cu rezultate nefavorabile.

Insuccesele au fost explicate de-abia în anul 1901, când medicul austriac Karl Kandsteiner a descoperit 3 din cele 4 grupe sanguine din sistemul AOB, iar dupa un an, Sturb si De Castello o descriu si pe cea de-a patra - grupa AB. Dupã aceasta data, tinându-se cont de compatibilitatea grupelor, numarul accidentelor post-transfuzionale s-a redus considerabil, dar nu total. Abia dupa 1939, când Levine a descoperit factorul Rh, transfuzia de sânge a devenit o masura terapeutica fundamentata stiintific si de mare eficacitate.

Se stie ca exista patru grupe sanguine: 0, A, B si AB. Dupaa frecventa, repartitia pe grupe sanguine a populatiei României se prezinta astfel: 33% grupa 0; 43% grupa A, 16% grupa B si 8% grupa AB.

Grupa sanguina este cheia care descuie usa spre misterele sanatatii, bolii, longevitatii, vitalitatii fizice si puterii emotionale. Grupa sanguina determina susceptabilitatea la boala, alimentele care trebuiesc mâncate si modul în care trebuie efectuat antrenamentul. Ea reprezinta un factor în cadrul nivelurilor energetice, al eficientei cu care sunt arse caloriile, în raspunsul emotional la stres si poate în însasi personalitatea noastra.

Grupa sanguina AB este rara. Provenind din amestecul populatiilor de rasa alba cu grupa sanguina A, cu mongolii cu grupa sanguina B, ea este întâlnita la mai putin de 5 % din populatie si este cea mai noua dintre grupele sanguine.

Pâna acum zece sau douasprezece secole, nu exista sângele cu grupa sanguina AB. Apoi hoardele barbare au strapuns punctele sensibile ale multor civilizatii aflate în declin, invadând în lung si în lat Imperiul Roman. Ca rezultat al amestecului acestor invadatori estici cu ultimele si slabele vestigii ale civilizatiei europene, a aparut sângele de grupa AB. Deoarece indivizii cu grupa sanguina AB mostenesc atât toleranta grupei A, cât si a grupei B, sistemul lor imunitar prezinta o capacitate crescuta de a produce anticorpi cu specificitate pentru infectiile microbiene. Aceasta calitate unica de a nu poseda nici anticorpi anti-A, nici anti-B le reduce probabilitatea de a fi predispusi la alergii si alte boli autoimune cum ar fi artrita, inflamatia si lupusul eritematos diseminat. Exista totusi o mare predispozitie la anumite forme de cancer, deoarece grupa AB raspunde la orice structura A-like sau B-like, ca si cum ar fi structuri proprii, astfel încât anticorpii protectori nu sunt produsi.

Grupa sanguina AB prezinta o identitate multilaterala si uneori surprinzatoare. Este prima grupa sanguina care preia un amalgam de caractere imunitare, dintre care unele se potenteaza, iar altele sunt în conflict.

2. Importanta grupei sanguine

S-ar putea sa nu va cunoasteti grupa sanguina decât daca ati donat sânge sau ati avut nevoie de o transfuzie. Majoritatea oamenilor considera grupa sanguina drept un factor inert, ceva care dobândeste importanta doar în cazul unei urgente medicale.

Grupa sanguina este cheia întregului sistem imunitar al organismului. Ea controleaza influenta virusilor, bacteriilor, a altor infectii, a substantelor chimice, a stresului si a întregii game de factori si conditii externe ce ar putea compromite sistemul imunitar.

Sistemul imunitar actioneaza pentru a defini structurile proprii si a le distruge pe cele straine. Aceasta reprezinta o functie esentiala, deoarece, fara ea, sistemul imunitar ar putea ataca din greseala propriile tesuturi sau ar putea permite unor organisme primejdioase sa patrunda în zone vitale ale organismului. În ciuda complexitatii sale, sistemul imunitar se reduce, în prima instanta, la doua functii de baza: a ne recunoaste pe  noi si a-i ucide pe ei.

Natura a înzestrat sistemul imunitar cu metode foarte sofisticate pentru a stabili daca o substanta din organism este straina sau nu. Una dintre metode implica existenta de markeri chimici denumiti antigene, care se gasesc pe suprafata celulelor organismului nostru. Fiecare forma de viata, de la cel mai simplu virus pâna la oamenii însisi, poseda antigene unice care formeaza o parte a amprentei chimice proprii. Unul dintre cel mai puternic antigen al organismului uman este cel care determina grupa sanguina. Diferitele antigene ale grupelor sanguine sunt atât de sensibile încât, atunci când opereaza eficient, ele sunt sistemele de securitate cele mai importante ale organismului. Când sistemul imunitar sesizeaza un antigen bacterian strain unul dintre primele lucruri pe care le cauta este antigenul grupei sanguine.

Fiecare grupa sanguina poseda alt antigen, iar fiecare antigen are o structura chimica proprie. Grupa sanguina este denumita dupa antigenul de grupa sanguina pe care îl poseda persoana respectiva pe hematii .

Daca ne imaginam structura chimica a grupelor sanguine ca niste antene ale speciilor, proiectându-se spre exterior, de la suprafata celulelor în spatiul adânc, aceste antene sunt constituite din lanturi lungi la care se leaga doar o glucida numita fucoza, formând cea mai simpla grupa sanguina, grupa O. Primii descoperitori ai grupei sanguine au denumit-o O pentru a sugera zero sau nici un antigen real. Aceasta antena serveste, de asemenea, ca baza pentru celelalte grupe sanguine: A, B si AB.

Grupa sanguina A se formeaza atunci când antigenului O, sau fucozei, i se alatura un alt glucid numit N-acetil-galactozamina. Astfel, fucoza plus N-acetil-galactozamina dau grupa sanguina A.

Grupa sanguina B se formeaza, de asemenea, pe antigenul O, sau fucoza, dar la care se adauga un alt glucid, numit D-galactozamina. Astfel, fucoza plus D-galactozamina dau grupa sanguina B.

Preview document

Grupa sanguină AB4 - Pagina 1
Grupa sanguină AB4 - Pagina 2
Grupa sanguină AB4 - Pagina 3
Grupa sanguină AB4 - Pagina 4
Grupa sanguină AB4 - Pagina 5
Grupa sanguină AB4 - Pagina 6
Grupa sanguină AB4 - Pagina 7
Grupa sanguină AB4 - Pagina 8
Grupa sanguină AB4 - Pagina 9
Grupa sanguină AB4 - Pagina 10
Grupa sanguină AB4 - Pagina 11
Grupa sanguină AB4 - Pagina 12
Grupa sanguină AB4 - Pagina 13
Grupa sanguină AB4 - Pagina 14
Grupa sanguină AB4 - Pagina 15
Grupa sanguină AB4 - Pagina 16
Grupa sanguină AB4 - Pagina 17
Grupa sanguină AB4 - Pagina 18
Grupa sanguină AB4 - Pagina 19

Conținut arhivă zip

  • Grupa Sanguina AB4.doc

Te-ar putea interesa și

Depresia

Depresia a fost recunoscută ca tulburare încă din antichitate: o dovedeşte papirusul Ebers din Egiptul Antic (1550 IC), unul dintre cele mai vechi...

Obezitatea

I.1.ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA ŢESUTULUI ADIPOS Anatomia Ţesutului adipos. Încă din copilarie există o deosebire în ceea ce priveşte cantitatea de...

Psihodiagnoza persoanelor vârstnice - studiu de caz

I. Caracteristicile vârstei a treia Conceptul de vârsta a treia a provocat numeroase dispute nu numai datorită dificultăţilor de delimitare ca...

Dietă Alimentară a unei Persoane cu Grupa Sanguină AB

1. GRUPA SANGUINĂ Potrivit opiniei mai multor nutriţionişti occidentali cu notorietate, consumarea alimentelor „specifice” fiecărei grupe sanguine...

Ai nevoie de altceva?