Hepatitele Virale

Imagine preview
(7/10 din 1 vot)

Acest referat descrie Hepatitele Virale.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 10 pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Maria Seritan

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Medicina

Extras din document

I.1. DEFINIŢIE

Hepatita epidemică este o boală infecţiosă transmisibilă, apărând spontan sub formă epidemică sau chiar pandemică.

Este provocată de un virus filtrabil specific (virusul hepatic), care este introdus în organism pe cale digestivă, sau accidental, pe cale parenterală, provocând o îmbolnăvire generală a organismului şi, în mod deosebit, a parenchimului hepatic. Boala se manifestă prin semne de infecţie generală şi prin simptome digestive şi hepatice, însoţite sau nu de icter.

I.2. ISTORIC

Încă din secolele XVIII şi XIX au fost observate ictere febrile, cu caracter epidemic în timpul războaielor, denumite „boala militară” sau „icter soldăţesc”.

Astfel de epidemii s-au observat în cursul campaniei din Flandra (1793), cu ocazia războaielor survenite în timpul lui Napoleon, în războiul de secesiune din SUA (22.509 cazuri cu 161 morţi).

Demn de remarcat este faptul că în ţara noastră s-a făcut una din primele menţiuni asupra caracterului epidemic al acestor ictere.

După Bologa (citat de Koppick) medicul Martinus Lange din Braşov a descris o epidemie de icter, observată în oraş în 1784, pe care a comunicat-o la Academia Naturaliştilor din Berlin sub denumirea „Historia icterorum epidemiorum”.

O concepţie justă asupra icterului cataral, ca boală infecţioasă generală, a emis, încă de la sfârşitul secolului al XVIII-lea (1889), clinicianul rus Botkin, din care cauză Kisel a propus ca această boală să se numească „boala Botkin”.

I.3. TERMINOLOGIE

Boala figurează sub mai multe denumiri: hepatita epidemică, hepatita infecţioasă, boala Botkin, hepatită virotică epidemică.

I.4. CLASIFICARE

Hepatitele sunt infecţii cu manifestări hepatice (cu sau fără icter) produse de un grup de virusuri hepatotrope (A, B, C, D şi E) ce prezintă două modalităţi distincte de transmitere: una digestivă pentru virusurile A şi E şi alta parenterală pentru virusurile B, C şi D.

I.4.1. HEPATITA VIRALĂ A

Definiţie

Hepatita virală A (HVA) este o boală infecţioasă acută, provocată de virusul hepatic A, care pătrunde în organismul uman mai frecvent pe cale bucală, manifestându-se clinic prin fenomene de intoxicaţie generală, dereglări ale tractului digestiv, mai cu seamă dereglări hepatice, precum şi a altor sisteme, însoţite sau nu de apariţia icterului.

HVA poate să se prezinte sub mai multe forme, care decurg clinic, sau subclinic. În categoria primelor intră acele forme de infecţii, în care se manifestă diferite simptome clinice (subiective, sau obiective); în forma subclinică simptomele clinice lipsesc definitiv.

Formele în care hepatita virală A se manifestă clinic, se împart în icterice, fruste (şterse), anicterice. Conform datelor obţinute în urma cercetărilor, formele atipice ale HVA se întâlnesc destul de des.

La forma icterică, sindromul citolitic se întâlneşte cel mai frecvent şi, de regulă, este prezent la toate cu manifestări clinice. Caracteristic pentru această formă de maladie este ciclicitatea ei, adică schimbarea succesivă a perioadelor de incubaţie, preicterică (prodromală), icterică, de convalescenţă. În perioada dată se disting stadiile de creştere a icterului, de culminare şi de declin.

Incubaţia - variază între 7 şi 50 zile, mai frecvent 15-30 zile.

Perioada preicterică

În perioada preicterică se întâlnesc: sindromul gripal dispepsic, astenovegetativ şi combinat. Durata perioadei preicterice variază între 2 - 14 zile (mai frecvent 5 - 7 zile).

Această perioadă cuprinde simptomatologia până la apariţia icterului. Tabloul clinic al acestei perioade este destul de polimorf.

Manifestările generale de tip infecţios constau din febră (fără frisoane) moderată (uneori discretă), nesesizată de bolnav, care durează 3-5 zile, uneori poate atinge cifra de 39° şi mai mare. Febra este însoţită deseori de dureri musculare, mai rar şi de manifestări catarale respiratorii, care pot domina în tabloul clinic, realizând tipul de debut "gripal" al HVA.

Manifestările digestive sunt cele mai frecvente. Ele sunt alcătuite din anorexie, modificări ale sensibilităţii gustative şi olfactive (desgust de a fuma), greaţă, vărsături, dureri epigastrice, senzaţie de greutate în hipocondrul drept, balonări abdominale, constipaţii sau diaree. Starea de greaţă şi vărsăturile pot fi uneori atât de intense, încât boala se poate confunda cu o toxiinfecţie alimentară. Intoleranţa faţă de alimente poate fi absolută. Când simptoamele digestive domină tabloul clinic al perioadei preicterice se realizează prin sindromul dispepsic (60 - 80% din cazuri).

Fisiere in arhiva (1):

  • Hepatitele Virale.doc

Alte informatii

Unreferat despre hepatitele virale, definitii si tot ce e nevoie sa stiti despre ele