Igiena în laboratorul de TD

DEFINITIE DEX : IGIÉNĂ s.f. 1. Ramură a medicinii care elaborează normele de apărare a sănătății oamenilor și formele de aplicare a acestor norme pe baza studierii interdependenței și interacțiunii dintre om și mediul înconjurător, a condițiilor de trai, precum și a relațiilor sociale și de producție. 2. Ansamblu de reguli și de măsuri practicate pe care cineva le respectă pentru a-și păstra sănătatea. [Pr.: -gi-e-. – Var.: higiénă s.f.] – Din fr. hygiène.

Respectarea regulilor de igiena de catre personalul spitalelor ar salva mii de vieti in fiecare an. Un studiu efectuat în 2007 de catre o companie de cercetare britanica arata ca standardul de igiena nu a atins inca cel mai ridicat nivel si, in fiecare an, din cauza nerespectarii regulilor elementare de igiena, 5.000 de persoane risca sa cunoasca diferite afectiuni ce pot conduce la infectii severe si dificil de tratat.

In Statele Unite ale Americii, in fiecare an aproximativ 5% dintre persoane acuza diverse forme de infectii cauzate de nerespectarea normelor de igiena, al caror tratament presupune costuri totale in valoare de 4.6 milioane de dolari.

„Compania Paper Plus a accentuat in mai multe randuri importanţa respectarii normelor de igiena in spatiile publice, a utilizarii produselor de igiena, care protejeaza cu adevarat sanatatea oamenilor. Cu toate ca acestia incep sa inteleaga diferenta dintre a utiliza un prosop de hartie si un uscator cu aer cald pentru stergerea mainilor, cunoscut fiind faptul ca uscatorul cu aer cald dezvolta bacteriile, fiind un mediu umed si inchis, in timp ce servetelele din hartie asigura un mediu steril, aceasta preocupare nu a devenit una constanta, din pacate, asa cum o demonstreaza si studiile efectuate pana in prezent. De aceea, credem ca este necesara desfasurarea unor campanii de informare in aceasta privinta la nivelul fiecarei tari, inclusiv in Romania, tara care se confrunta cu aceeasi situatie ca si celelalte state europene”, declara Marian Ivan, General Manager Paper Plus.

Reprezentantii Paper Plus sunt insa optimisti in ceea ce priveste gradul de constientizare a importantei utilizarii prosoapelor de hartie in toaletele publice din Romania pe viitor, un motiv constand in studiile efectuate pe continent. Conform unui studiu realizat in Europa si citat de Paper Plus, mai mult de 50% dintre germani prefera sa isi usuce mainile dupa spalare cu prosoapele de hartie, in comparatie cu 24% dintre respondenti care au optat pentru uscatoarele cu aer cald şi 11% care prefera sa utilizeze prosoape din materiale textile.

Potrivit aceluiaşi studiu citat de Paper Plus, dispenserele de prosoape de hartie sunt tot mai populare in Franta şi Belgia, si mai ales, in Olanda, unde uscatoarele cu aer cald se regasesc intr-un procent de doar 7% dintre toalete. In Germania şi tarile scandinave, respectarea standardelor de dotare a toaletelor devine tot mai importanta, fiind utilizate dispenserele electronice şi sistemele automate de prosoape de hartie.

In ultimul timp, in cabinetele stomatologice intra tot mai multi pacienti care sunt nevoiti sa recurga, ca tratament, la lucrari dentare. Pentru ca lucrarea ta sa aiba o viata cat mai lunga, iar gingiile sa isi pastreze sanatatea, este nevoie de o igiena corespunzatoare fiecarui tip de lucrare.

De cele mai multe ori, pacientii cu punti dentare, carora nu li s-a explicat importanta igienei, cred ca, o data ce dintii sunt acoperiti de lucrari, nu mai este nevoie sa se spele riguros pe dinti. Total gresit, deoarece, pentru o lucrare protetica sau un aparat ortodontic, igiena ar trebui sa se efectueze cu si mai multa atentie.

Lucrarile dentare nu au aceeasi capacitate de autocuratare ca a dintilor sanatosi, oricat de bine ar fi facute. Din acest motiv, ar trebui sa acordam o mai mare atentie igienei.

Lucrarile dentare pot fi de doua tipuri: fixe si mobile.

Lucrarile fixe sunt cele care sunt cimentate definitiv pe dinte, putand fi realizate din diferite materiale (ceramica, compozit, acrilat sau aliaje metalice).

Lucrarile fixe pot fi unidentare (coroana dentara este individuala) sau punti care inlocuiesc mai multi dinti lipsa, sprijinindu-se pe cel putin doi dinti. Portiunea din puntea dentara care este situata in dreptul dintilor lipsa (spatiul edentat) se numeste corp de punte, iar dintii pe care se sprijina si se prinde puntea se numesc dinti stalp.

Lucrarile mobile nu sunt cimentate, ci se prind pe dinti cu ajutorul unor sisteme speciale sau nu au nici un suport dentar, sprijinindu-se doar pe gingie. Acestea sunt, de regula, confectionate din materiale compozite sau acrilice.

Aparatele ortodontice pot fi si ele de doua tipuri: fixe si mobile. Cele fixe sunt acei butoni care se cimenteaza pe dinte, avand niste sarmulite cu ajutorul carora se activeaza aparatul, iar cel mobil este o placuta din material acrilic cu crosete metalice, cu ajutorul carora se prinde pe dinte.

Pacientii cu lucrari unidentare trebuie sa respecte o igiena asemanatoare pacientilor cu dantura sanatoasa. In cazul acestora, nu exista indicatii speciale, este doar important sa nu uite niciodata de ata dentara (dental floss-ul obisnuit).

In ceea ce priveste pacientii cu punti, acestia ar trebui sa foloseasca, in plus fata de periuta de dinti si apa de gura, o ata dentara speciala, numita super floss. De ce este speciala aceasta ata dentara? Super floss-ul are un capat la fel ca ata dentara obisnuita, dar care se continua cu o parte mai groasa si mai moale, asemanatoare unui burete, cu ajutorul careia se curata corpul de punte.