Igienizarea spațiului de lucru - dezinfecția, sterilizarea

Sterilizarea = procedeul prin care sint indepartate sau distruse toate microorganismele vii de pe suprafata si din interiorul unor obiecte.

Dezinfectia = distrugerea unor grupe de microorganisme, mai ales patogene prin metode chimice.

Asepsia este ansamblul masurilor luate prin care se previne contaminarea unor materiale si organisme, in primul rind omul, cu microorganisme.

CURATENIA- este metoda de decontaminare care asigura îndepartarea microorganismelor de pe suprafete, obiecte sau tegumente, odata cu îndepartarea prafului si a substantelor organice.

Aplicarea corecta a metodelor de curatenie a suprafetelor, obiectelor si echipamentelor poate realiza o decontaminare de 95-98%, foarte apropiata de cea obtinuta prin dezinfectie. Prin activitatea de curatenie se actioneaza asupra tuturor microorganismelor. Nu înlocuieste dezinfectia.

METODE GENERALE DE EFECTUARE A CURATENIEI.

Spalarea, stergerea, aspirarea, perierea.

Prin spalare sunt îndepartate, prin udare, concomitent cu procedurile mecanice, pulberile si substantele organice. Puterea de spalare depinde de capacitatea de udare. Spalarea se realizeaza prin folosirea de apa calda si substante tensioactive. Apa calda, la 35-450C, are o putere de spalare, superioara apei reci, deoarece are o putere mai mare de emulsionare si dizolvare. Înmuierea cu apa fierbinte (peste 550C) are dezavantajul coagularii proteinelor, pe care le face aderente de suportul tratat. În functie de suportul de tratat, la apa calda se adauga 1-2% carbonat de sodiu, sapun sau detergenti anionici sau produse etichetate si avizate/autorizate de Ministerul Sanatatii si Familiei ca detergent dezinfectant sau produs pentru curatare si decontaminare.

Conditii de eficacitate:

- utilizarea apei calde cu calitati chimice corespunzatoare (apa cu duritate mica are efect de spalare optim) si cu putere de udare mare, prin adaosul unor cantitati optime de agenti tensioactivi;

- asocierea spalarii cu metode mecanice: agitare, periere, frecare;

- respectarea timpilor de înmuiere si de spalare (în functie de puterea de spalare a apei, de mijloacele mecanice utilizate si de obiectul supus spalarii); spalarea trebuie urmata de clatire abundenta.

Spalarea poate fi simpla (ex.: în igiena individuala, spalarea mâinilor, curatenia pavimentelor si a mobilierului) sau asociata cu un ciclu de dezinfectie prin caldura umeda (ex.: utilizând masini de spalat pentru lenjerie, vesela, sau cu program inclus de spalare si dezinfectie, etc.) si se completeaza cu o dezinfectie chimica cu produse etichetate si avizate/autorizate ca dezinfectant pentru suprafete în ariile cu potential de risc infectios (ex.: suprafete în blocuri operatorii, blocuri de nastere, pregatirea tratamentelor, suprafete de lucru în laboratoare, etc.).

Prin stergerea umeda a suprafetelor (ex.: lambriuri, mobilier) se realizeaza îndepartarea microorganismelor. Se practica pentru întretinerea curateniei în intervalele dintre spalari.

Conditii de eficacitate: utilizarea de lavete (stergatoare) curate; umezirea lor cu solutii proaspete de produse etichetate si avizate/autorizate de Ministerul Sanatatii si Familiei ca detergent, detergent dezinfectant; schimbarea frecventa a lavetelor si a apei de stergere. La sfârsitul operatiunii se efectueaza decontaminarea lavetelor utilizate.

Aspirarea. Curatenia prin aspirare este recomandabila numai cu aspiratoare cu proces umed, a caror constructie permite curatarea si dezinfectia lor si mentinerea uscata dupa utilizare.

Metode combinate. Pentru curatenia pavimentelor si a mochetelor (este recomandata limitarea utilizarii lor în spatiile unitatilor sanitare) pot fi utilizate aparate care realizeaza spalarea si aspirarea umeda.

Alte metode de curatenie, în anumite cazuri se pot utiliza maturatul sau periatul umed, metode care au eficacitate redusa. Nu se recomanda maturatul uscat, sau scuturatul, în încaperi, locuri circulate sau aglomerate.

Curatenia si dezinfectia în încaperi trebuie întotdeauna asociate cu aerisirea.

Curatenia se practica în mod obisnuit ca metoda de decontaminare profilactica; în bolile infectioase cu transmitere aeriana (ex.: rubeola, rujeola, varicela etc.) aerisirea este singura metoda de decontaminare necesara în focar.