Îngrijirea pacienților cu hemoragie digestivă superioară - HDS

CAPITOLUL I.

NOTIUNI GENERALE

Definitie. Hemoragia digestiva superioara cuprinde toate hemoragiile care provin de la nivelul treimi inferioare a esofagului, stomacului, duodenului si de la nivelul unghiului duodeno – jejunal indiferent de cauza.

Se exteriorizeaza prin hematemeza (eliminare pe gura prin varsatura a sangelui amestecat cu cheaguri si resturi alimentare) si sau melena (este eliminarea de sange digerat prin scaun).

Etiologia, dupa localizare pe:

- esofag, ruptura varicelor esofagiene, sindrom de hipertensiune portala, ulcerati esofagiene, tumori esofagiene hemoragice sau sindromul Mallory-Weiss

- stomac, ulcer gastroduodenal, ulcere de stres, ulcer pepticgastrite acute hemoragice sau neoplasm gastric

- traumatisme ale cailor biliare

- boli sanguine (leucemia acuta, boli ale trombocitelor)

Diagnosticul clinic se bazeaza pe forma hemoragiei, care pot fi:

- hemoragi insidioase cronice, (mici si repetate, nu sunt evidentiate prin melena si hematemeza)

- hemoragi masive, exteriorizate prin hematemeza si melena

Examenul clinic al unui pacient cu hemoragie digestiva superioare (HDS) relava tegumente palide, reci transpirate, tahicardie, puls filiform, scade tensiunea arteriala, creste frecventa pulsului cu peste 30 de batai / minut in hemoragi grave (la 1000 ml de sange pierdut)

La examinarea clinica a abdomenului gasim: durere la palpare profunda in epigastru, splenomegalie, modificari hepatice la cei cu ciroza, ascita la palparea abdominala si se poate evidentia existenta circulatiei colaterale abdominale, tumori abdominale palpabile.

Tuseul rectal poate evidentia scaune melenice, in cazul hemoragiilor masive poate evidentia sange proaspat nedigerat. Cantitatea mare de sange revarsat in intestin produce accelerarea tranzitului si sangele nu ajunge sa fie digerat

Diagnosticul diferential se face cu rectoragia. Se va aprecia aspectul lichidului esteriorizat prin sonda de aspiratie nazogastrica, lichidul cu aspect de zac de cafea indica o hemoragie mai mica. Se exclude existenta unor epistaxisuri, sangerari la nivelul cavitati bucale, faringiene, consumul unor medicamente.

Explorarile paraclinice recomandate sunt urmatoarele:

- hemoleucograma,

- uree, creatinina, transaminaze,

- dozare bilirubinei serice,

- dozarea colinesterazei serice,

- proteine totale si proteinograma,

- timp de sangerare, coagulare, T.Quick, T.Howell,

- fibrinogen, trombocite,

- grup sanguin, RH,

- examinari radiologice, endoscopice

Simptomatologie. Semnele depind de cantitatea de sange pierdut, viteza de pierdere a acestuia si terenul particular al bolnavului la care se adauga semnele de soc.

1. Hemoragia mica.

- se exteriorizeaza prin melena,

- tensiunea arteriala (TA) si pulsul sunt normale,

- pierderile nu depasesc 500 ml,

- hemoglobina (Hb) 10 g%, hematocritul (Hct) 35 %

2. Hemoragia medie.

- exteriorizat prin hematemeza si melena,

- TA 100 mmHg cu tendinte la scadere in ortostatism, pulsul este sub 100/minut,

- Hb sub 10 g %, Hct 25-35 %,

- pierderi de 1000-1500 ml sange

- semne clinice de soc compensat: tegumente, transpirati reci, extremitati palide, lipotimie

3. Hemoragia mare.

- melena si hematemeza

- pierderi peste 1500 ml sange

- TA sub 100 mmHg, puls 120/minut

- Hb sub 8 g %, Hct sub 25 %

- semne de soc hemoragic: tahicardie, puls filiform, polipnee, oligurie, senzatie de sete

4. Hemoragie cataclicmica sau mortala.

- hematemeze repetate cu sange proaspat,

- tegumente palide, reci, tahipnee, agitatie psihomotorie,

- TA sub70 mmHg sau inpermeabil, pulsul este accelerat, filiform slab perceptibil,

- Hct sub 20 %,

- pierderi peste 2000 ml sange.