Melatonina

Melatonina (N-acetil-5-methoxitriptamina) este o substanta chimica produsa de catre glanda pineala (o glanda mica localizata la baza creierului) si care e implicata in ‘semnalizarea’ timpului din zi ‘ sau a ‘momentului din an’, un fel de pacemaker cronologic sau 'Zeitgeber'. E sintetizata din aminoacidul triptofan , reactie catalizata de doua enzime (arilalkilamine N-acetiltransferaza si hidroxiindol-O-metiltransferaza) si se gaseste la toate fiintel vii de la alge si pana la oameni, la nivele care variaza in cadrul ciclului nictemeral. E metabolizata rapid in ficat.

Sinteza

E produsa de pinealocitele din glanda pineala, precum si la nivelul retinei sau tractului digestiv. Producerea si eliberarea de melatonina e stimulata de intuneric (putem spune ca melatonina e expresia chimica a perceperii intunericului de organism) si e inhibata de lumina.

Informatia legata de prezenta intunericului sau a luminii este transmisa de la retina la glanda pineala prin intermediul nucleului suprachiasmatic din hipotalamus si a sistemului nervos simpatic. In timpul orelor cu lumina, celulele receptoare de la nivelul retinei sunt hiperpolarizate si inhiba eliberarea de norepinefrina. La aparitia intunericului aceste celule elibereaza norepinefrina si activeaza intreg sistemul.

Melatonina mai poate fi produsa si la nivelul maduvei osoase, limfocitelor sau celulelor epiteliale si de cele mai multe ori concentratia hormonului in aceste celule e mai mare decat cea din sange.

Interesant e ca melatonina e sintetizata si de unele plante (orez).

Nivelul acestui hormon numit si ‘hormonul intunericului’ inregistreaza variatii si in timpul noptii. El incepe sa creasca la aparitia intunericului, atinge varful maxim de productie intre 2 si 4 dimineata si scade in a doua jumatate a noptii.

Pana in cadrul istoriei recente a umanitatii, oamenii care locuiau in cadrul climei temperate erau expusi pana la 18 ore de intuneric in timpul iernii. In perioada moderna , sursele artificiale de lumina au redus durata la 8 ore sau chiar mai putin. Chiar si nivelele reduse de lumina pot afecta producerea melatoninei, in timp ce supra-iluminarea o poate inhiba(lumina albastra afecteaza cel mai mult sinteza hormonului).

De asemenea, producerea de melatonina se diminueaza odată cu inaintarea in varsta, inca inainte de perioada de adolescenta.

Rolurile melatoninei

1)Antioxidant

Cercetarile efectuate au demonstrat ca melatonina are numeroase efecte benefice in timp asupra organismului. Este unul dintre cei mai puternici antioxidanti descoperiti vreodata, cu o eficacitate mai mare in combaterea radicalilor liberi decat vitamina C, vitamina E sau beta-carotenul. Melatonina este, probabil, singurul antioxidant capabil să patrunda in fiecare din celulele organismului, reducand astfel distrugerile provocate de radicalii liberi. Spre deosebire de alti antioxidanti, melatonina nu sufera un ciclu redox, deci nu are abilitatea moleculara de a suferi reduceri si oxidari reversibile si succesive.

Melatonina, odata oxidata, nu mai poate fi redusa la starea anterioara, astfel incat in urma reactiei cu radicalii liberi are capacitatea de a forma produsi finali stabili. Deci, putem spune că face parte din categoria antioxidantilor „terminali” sau „de sacrificiu”.

2)Reglarea sistemului endocrin

Una din cele mai importante proprietati ale melatoninei consta in revitalizarea intregului sistem endocrin, asa cum a demonstrat in experimentele sale cercetatorul elvetian Walter Pierpaoli. Melatonina controleaza eliberarea hormonilor sexuali feminini, precum si declansarea ciclului menstrual sau a menopauzei. Scaderea secretiei de melatonina poate semnaliza sistemului endocrin producerea unor cantitati mai mici de hormoni sexuali, ceea ce conduce la scaderea interesului pentru actul sexual si, in timp, la atrofierea organelor sexuale.