Particularitățile Anesteziei la Bătrâni

Anestezia reprezinta toate mijloacele farmacologice si tehnice care permit bolnavului sa suporte actul chirurgical, obstetrical, terapeutic, precum si procedurile diagnostice invazive fara a resimti efectele negative ale acestora suprimand durerea, frica si asigurand profilaxia si protectia antisoc;iar echipei chirurgicale, medicului, sa execute interventia sau alte proceduri in conditii optime circulatorii, de imobilitate si relaxare.

Era geriatrica incepe la 65 de ani si ea se subimparte in varstnici (65-74 ani), batrani (75-84 ani) si foarte batrani (peste 85 ani).

Jumatate din acesti batrani vor necesita interventii chirurgicale inainte de a muri, desi prezinta un risc de mortalitate perioperatorie de 3 ori mai mare.Ca si pentru copii, ingrijirea anestezica optima a pacientilor geriatrici depinde de intelegerea modificarilor fiziologice, anatomice si farmacologice asociate cu inaintarea in varsta.Asemanarile dintre pacientii pediatrici si geriatrici sunt prezentate in tabelul 1.

Comparati cu copii, pacientii varstnici prezinta insa o variatie mai mare a acestor parametri.

Tabelul 1.

Imbatranirea este un proces fiziologic de modificari structurale si scadere a functiilor organice in mod progresiv.Mecanismul procesului de imbatranire ramane inca necunoscut.

Varsta cronologica nu reflecta intotdeauna varsta fiziologica, functionala sau biologica.In absenta bolii, o persoana activa “in varsta” mentine, o activitate functionala zilnica normala, fara modificari majore in stilul de viata, doar cu adaptari minore in nivelul de activitate.Pe masura ce devine batran, insa, limitarile in forta musculo-scheletica, coordonarea si agilitatea il obliga sa-si modifice considerabil rutina zilnica.Conditii favorabile de mediu, socioeconomice si genetice determina cine va supravietui sa devina “foarte batran”.Competenta functionala a diferitelor organe si sisteme variaza mult de la un pacient batran la altul, chiar in absenta bolii si este modificata semnificativ de catre nivelul de activitate, deprinderi sociale, alimentatie si mostenirea genetica.Studii recente ale batranilor activi si in vigoare arata ca functia cardiopulmonara este mentinuta prin exercitiu fizic zilnic sau dezvoltata prin activitate aerobica.Pacientii varstnici care isi mentin capacitatile functionale mai mari decat media, sunt considerati “tineri fiziologic”, daca totusi functiile organice scad la o varsta mai timpurie decat de obicei, sau mai repede, pacientii varstnici apar ca “batarni fiziologic”.Imbatranirea pare sa fie un fenomen fiziologic universal si progresiv, caracterizat prin modificari degenerative in structura si functia organelor si tesuturilor, de ex. Modificarea acuitatii vizuale sau racemizarea structurii aminoacizilor din tesutul conjunctiv.

La fiecare pacient, functia maxima a diferitelor organe este mai mare decat nevoile de baza.Aceasta diferenta intre capacitatea maxima a unui organ si functia sa bazala reprezinta rezerva functionala a acelui organ.Aceasta rezerva functionala este o zona de siguranta, permitand organului sau sistemului, de ex. Cardiovascular, sa faca fata nevoilor aditionale de debit cardiac, excretia ureei sau sinteza proteica, impuse pacientului de stres, traumatism, interventia chirurgicala sau convalescenta.

Varsta maxima posibila, in conditii optime, a ramas constanta in ultimele 20 de secole pentru specia umana intre 110 si 115 ani.

Longevitatea functionala medie variaza dramatic de-a lungul diferitelor perioade istorice.Progresele sociale, economice, medicale si de ingrijire a sanatatii au ameliorat longevitatea, crescand proportia persoanelor varstnice.

Este important sa distingem modificarile fiziologice asociate varstei de cele patofiziologice asociate bolilor.De exemplu, ateroscleroza este patologica, nefiind prezenta la pacientii varstnici sanatosi.Pe de alta parte, o scadere a elasticitatii arteriale, produsa prin fibroza tunicii medii, este parte din procesul normal de imbatranire.Scaderea compliantei arteriale provoaca un afterload crescut, presiune sanguina sistolica ridicata si hipertrofie ventriculara stanga.Peretele ventriculului stang se ingroasa pe seama cavitatii ventriculare stangi.In absenta unei boli asociate, presiunea sanguina diastolica ramane neschimbata sau scade.In mod asemanator, in timp ce debitul cardiac scade cu varsta, el este mentinut la persoanele sanatoase, cu o conditie fizica mentinuta in stare optima.