Psihologia Sanatatii Clinice

Referat
8/10 (1 vot)
Domeniu: Medicină
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 9 în total
Cuvinte : 3659
Mărime: 20.29KB (arhivat)
Cost: 6 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Ioan Farcas
Bucuresti, 2007

Extras din document

I. INTRODUCERE

Astmul bronsic este o boala respiratorie cu caracter inflamator cronic, produsa pe fondul unei hiperactivitati bronsice primare fata de stimuli multipli, care determina obstructia generalizata a sistemului bronsic, manifestata clinic, de regula, prin crize paroxistice de wheezing (respiratie suieratoare) si/sau prin dispnee expiratorie si tuse, fenomene reversibile spontan sau terapeutic.

De cele mai multe ori, astmul este o alergie respiratorie, pe care o fac cei predispusi (cu teren atopic). Exista o transmitere ereditara a acestei predispozitii, drept care in aceeasi familie se pot intalni mai multi pacienti cu ast sau alte forme de alergie (rinita alergica, eczema).

Boala incepe sa se manifeste la un moment dat, fie cu ocazia unei viroze, fie cu ocazia expunerii la alergeni aerosolizati (polenul, acarienii din praful de casa, fumul de tigara, animalele cu blana). Bronhiile inflamate reactioneaza exagerat fata de particulele inhalate, care provoaca o ingustare brusca a bronhiilor: apare o criza de astm usor de recunoscut de catre medici: pacientul simte ca se sufoca, ii este mai greu sa expire decat sa inspire aer, se aud zgomote (suieraturi) la respiratie. Totusi, este posibil ca primele crize sa fi trecut cu vederea si sa fie relatate apoi de pacient ca „raceli frecvente”, pentru ca pacientul acuza nas infundat si tuse ca la o raceala, dar niciodata febra.

Odata inceputa boala are o evolutie cronica. Ea este prezenta permanent in bronhii dar este resimtita de bolnav numai in timpul crizelor. Intre ele, pacientul se poate simti bine si se poate crede sanatos, sau poate avea o greutate in respiratie, la efort.

Astmul bronsic se manifesta prin crize de sufocare insotite de suieraturi in piept, de tuse care poate fi insotita de eliminarea unei spute albicioase gelatinoase. Uneori, pacientii au senzatia ca „ii strange pieptul” sau ca „respira ca printr-un sifon”. Boala poate debuta la orice varsta si poate imbraca diverse grade de severitate. Atunci cand este usoara, se poate manifesta prin crize rare, de mica intensitate si care pot trece de la sine. Daca boala este mai severa, crizele pot aparea mai frecvent, chiar zilnic sau in timpul noptii trezind bolnavul din somn. Intr-un astfel de stadiu, pacientul nu se simte bine nici intre crize, acuzand oboseala la eforturi din ce in ce mai mici, haraiala permanenta din piept, tuse.

Astmul nu este si nu trebuie sa fie o boala din cauza careia sa se moara in anii 2000. Insa, desi exista numeroase achizitii terapeutice, totusi boala inregistreaza un trend ascendent.

II. ASPECTE TEORETICE RELEVANTE PENTRU PROIECTUL DE INTERVENTIE

Astmul bronsic este una dintre cele mai importante afectiuni respiratorii, care din pacate in ultimul timp, se extinde la toate categoriile de persoane. Daca pana acum cativa ani, boala era prezenta doar la oameni saraci, in prezent ea s-a extins la toate categoriile sociale indiferent de varsta. Aceasta se datoreaza faptului ca unul dintre factorii favorizanti este cel psihic. In zilele noastre oamenii sunt mai stresati, mai obositi, mai agitati.

In Romania, incidenta astmului bronsic, afectiune considerata ca avand o importanta componenta psihosomatica, este de 200 de cazuri noi pe an, justificand cercetarile in psihoterapie pentru tratamentul acestei afectiuni. Psihoterapia eficace include o anamneza riguroasa, psihoterapie suportiva si de grup.

Desi alergiile sau reactiile de hipersensibilitate nu sunt considerate a fi psihosomatice, majoritatea pacientilor cu astm bronsic raspund la stimuli psihologici care duc la modificarea rezistentei cailor aeriene prin intermediul sistemului colinergic.

Studiile psihanalitice arata ca majoritatea pacientilor cu astm bronsic prezinta depresie sau agresiune suprimata si la majoritatea simptomele au cedat la facilitarea exprimarii furiei sau la ameliorarea depresiei, tiparul de comportament care implica astmul bronsic fiind legat de blocarea unei stari afective.

O alta teorie explicativa in astmul bronsic este cea psihosomatica, care sustine asocierea depresiei cu astmul bronsic, inclusiv alergic. Afectivitatea negativa, nivelul dezirabilitatii sociale, coplianta la medicatie si frecventa utilizarii acesteia precum si intensitatea simptomatologiei joaca un rol important dar pacientii anxiosi au forme mai severe de astm bronsic. Anxietatea in astmul bronsic apare pe de o parte ca anxietate nespecifica si ca anxietate specifica legata de criza de astm.

Psihoterapia este utila in primul rand pentru reducerea anxietatii, operand in astmul bronsic prin interactiunea dintre comportament si procesele nervoase, imun si endocrin, scaderea stresului influentand sistemul neuro-endocrin si imun. Multi astmatici au o frica anticipativa inainte de atacul de astm, iar in timpul crizei au atacuri de panica, hipnoza fiind utila pentru indepartarea anxietatii si panicii.

Mai multe forme de terapie sunt utilizate astazi in tratamentul astmului bronsic.

Terapia cognitiva pleaca de la premisa ca astmaticul incearca sa ia prea mult si sa dea prea putin atunci cand da existand o constrictie, care este de fapt teama si apeleaza la desensibilizarea sistematica, dupa relaxare cu imaginarea atacurilor de la usoare la severe pana cand pacientul nu mai reactioneaza din anxietate. Se pare insa ca mai eficace este utilizarea terapiei cognitiv-comportamentale, impreuna cu hipnoza decat utilizarea ei de sine statator.

Medicina estica sustine ca plamanii sunt sediul emotiilor de tip durere, astfel incat abordarea afectiunilor pulmonare incorporeaza rezolvarea tristetii neprelucrate din viata pacientului. Daca se cere pacientului sa scrie timp de o ora pe zi, trei zile succesiv despre cele mai dureroase experiente din trecutul sau, pacientul in cauza isi va reduce mult consumul de medicamente.

Terapia familiala care se adreseaza unor chestiuni de tipul „rolul bolnavului in familie” si efectul stresului familial asupra sanatatii, au la randul sau un impact pozitiv in tratamentul astmului bronsic. Relaxarea musculara imbunatateste functionarea pulmonara in astm, dar nu exista dovezi ca alte metode de relaxare ar avea un efect pozitiv. Terapia de grup se aplica pentru familiile astmaticilor.

Hipnoza poate fi utila pentru reducerea simptomatologiei intr-un mod care seamana cu conditionarea clasica sau Pavlovista. Cei care prezinta de multi ani astm bronsic achizitioneaza o modalitate de raspuns care seamana cu astmul bronsic psihogen dar care este de fapt o forma de conditionare, utilitatea hipnozei fiind in primul rand aceea de a limta anticiparile anxioase si de a formula sau reformula obiectivele de tratament, de a ajuta pacientul sa isi depaseasca frica de boala si de a-l ajuta in schimbarea stilului de viata.

Hipnoza nu se recomanda in episoadele acute de astm dar este eficace in scop profilactic pentru a evita riscul dependentei de medicamente, prin intermediul acesteia putandu-se reprograma credinte subconstiente prin utilizarea sugestiei. Este cunoscut faptul ca hipnoza actioneaza asupra alergiilor respiratorii, hiperactivitatii bronsice si astmului bronsic, mediind functiile presupusului dualism minte-corp si actionand asupra componentei neurovasculare a raspunsului alergic.

Preview document

Psihologia Sanatatii Clinice - Pagina 1
Psihologia Sanatatii Clinice - Pagina 2
Psihologia Sanatatii Clinice - Pagina 3
Psihologia Sanatatii Clinice - Pagina 4
Psihologia Sanatatii Clinice - Pagina 5
Psihologia Sanatatii Clinice - Pagina 6
Psihologia Sanatatii Clinice - Pagina 7
Psihologia Sanatatii Clinice - Pagina 8
Psihologia Sanatatii Clinice - Pagina 9

Conținut arhivă zip

  • Psihologia Sanatatii Clinice.doc

Alții au mai descărcat și

Starea de sanatate si caracteristicile ei in Romania

SCOPURILE SANATATII PUBLICE: 1.Promovarea sanatatii, care vizeaza ca oamenii sa fie tot mai sanatosi, apti de a participa la viata sociale (se...

Astmul Bronșic

Definiţie Astmul bronşic = inflamaţie cronică a căilor respiratorii pe fondul căreia o multitudine de stimuli nespecifici pot produce episodic...

Te-ar putea interesa și

Stima de sine, avortul, depresia

INTRODUCERE Decizia de a face o întrerupere de sarcină implică o serie de aspecte care țin de moralitate, de punerea sub semnul întrebării a...

Iresponsabilitatea

INTRODUCERE Actualitatea temei. Atunci când săvârşirea unei infracţiuni de genul celor de furt devine posibilă numai prin pătrunderea înăuntrul...

Implicatile psihologice ale avortului

1. Sexualitatea Sexualitatea nu poate fi redusă la îndeplinirea actului sexual sau la asigurarea procreerii.De la naştere până la moarte,...

Uzul și Abuzul de Alcool - Alcoolismul Cronic - Abordare Psihomedicala

“Alcoolicii sunt băutori excesivi, a căror dependenţă de alcool este considerată fie o tulburare mintală decelabilă, fie manifestări ce afectează...

Regimul alimentar al unei balerine care suferă de anorexie

1. PREZENTARE Anorexia nervoasă este o tulburare psihiatrică din categoria tulburărilor de alimentare, caracterizată printr-o reducere anormală a...

Rolul Psihologului Clinician

Putine domenii ale stiintei au generat atâta valoare si impostura ca domeniul clinic. Este interesant cum astazi, în secolul internetului si al...

Caiet de practică Spitalul Clinic de Recuperare Iași

SCURT ISTORIC Încă din anul 1971, principalul scop al Organizației Mondiale a Sănătății a fost organizarea unei competiții științifice și tehnice...

Psihoterapii Individuale și de Grup

1. INTRODUCERE IN PSIHOTERAPIE 1.1. Ce este psihoterapia? Psihoterapia este intervenţie psihologică în patologie şi în optimizarea subiecţilor...

Ai nevoie de altceva?