Rinichii

In ¾ cazuri, la adult, umbrele renale se vad corect pe radiografia renala simpla; ele au limita superioara la coastra XI, iar cea inferioara la apofiza transversa a vertebrei lomabre L3; la femei umbrele renale sunt cu ½ de vertebra mai jos decat la barbati si au o forma de bob de fasole.

Rinichiul drept are polul inferior mai globulor si coboara cu 2 cm mai jos decat rinichil stang.

Rinichiul este orientat oblic intoate trei planurile, fata lui anterioara privind in sus si in afara.

Conturul extern al umbrei renale este convex, conturul intern este concav sau liniar si se intinde de-a lungul marginii muschiului psoas, cu care merge paralel. La longilini marginea interna a rinichiului poate intretaia si depasi, spre coloana, linia psoasului, in timp ce la picnici, marginea interna poate fi usor depasita lateral, departata de muschiul psoas.

Axul longitudinal al umbrelor renale are oblicitatea in sus si inauntru, astfel ca, aceste axe s-ar intalni in dreptul vertebrei T10.

Lungimea umbrei renale este de 12-13 cm , latimea este de 6.5 cm , grosimea de 3.5 cm.

Rinichii se mobilizeaza in decubit avand o excursie respiratorie de 2-3 cm iar la trecerea din decubit in ortostatism de 4-5 cm.

Bazinetul, ureterele si vezica goala nu se vad pe radiograia renala simpla.; daca in momentul efectuarii radiografiei vezica urinara este in repletie atunci tesutul grasos perivezical o poate scoate in eviddenta.

Metode de examinare

- radiograia renala simpla

- examenul cailor urinare cu susbstanta de contrast radioopace

- arteriografia renala

- tomografia conventionala (urotomografia)

- ecografia (ultrasonografia)

- tomografia computerizata

- imagistica prin rezonanta magnetica

Rinichii se vad pe radiografia renala simpla datorita faptului ca au o capsula grasoasa ce are o putere de absobtie a razelor X de 10 ori mai mica decat elementele anatomice din jur, favorizand contrastul si scoaterea in evidenta a rinichilor si a altor elemente anatomice vecine.

Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca o radiografie renala simpla pentru siguranta interpretarii sunt:

- fimul radiografic sa fie de dimensuni mari : 30/40 cm (35/43 cm in cazul filmelor digitale) si asezat astfel incat sa se vada coasta XI sus, simfiza pubiana jos (garantia ca avem pe film polul superior renal si vezica urinara);

- kV ales astfel incat se evidentiaza ms. psoas si conturul patratului lombelor (garantie pentru vizualizaarea maselor renale)

- filmul sa prezinte contrast – fara continut intestinal, haine, pete etc.

Urografia i.v. este metoda ce permite studiul capacitatii functionale, da relatii asupra functiei de secretie si excretie a rinichiului, dar si a starii anatomice a arborelui pielocaliceal si a trecerii urinii in ureter si vezica urinara.

Pregatire:

- regim de alimente neflatulente

- restrictie lichidiana

Cu 24 ore inainte se administreaza Fortrans – laxativ osmotic (reduc absorbtia apei in intestin si este stimulat peristaltismul) - Administrarea orala a solutiei produce lavajul intestinal, asigura vacuitatea colonului. Continutul de electroliti al solutiei nu produce schimburi electrolitice intestin-plasma. Solutia (Macrogolul 4 000) este nedegradabil, nemetabolizabil de flora intestinala, neabsorbabil din intestin si nu modifica parametrii biologici.

- Cu 12-24 de ore inainte de examinare se trece pe “cura de sete” – necesara pentru a obtine o conecentratie mai mare a substantei de contrast.

- +/- clisma evacuatoare

- Evacuarea vezicii urinare

40 cc substanta de contrast iodata administrata i.v. (uneori se foloseste perfuzie 50-70 g iod in 250 ml ser izotonic, fara cura de sete.

- testul tolerantei la iod.

Contraindicatii:

- bolnavi cu insuficianta renala

- Insuficienta cardiaca sau HTA primitiva

- tbc evolutiva

- insuficienta hepatica sau icter

- reacti alergice cunoscute

- sarcina- mielom multiplu

- feocromocitom

Timpi:

1. la 3 minute substanta de contrast ajunge in rinichi, iar acestia se opacifiaza (nefrograma) – da relatii asupra secretiei renale;

La 5-7 minute se opacificaza calicele si bazinetul (urografie) – da relatii asupra excretiei renale

2. la 15 minute, cu compresie, se executa a doua radiografie, pentru morfologie

3. al treile atimp, la 25-30 minute (uneori 1-3 ore) ne prezinta progesia substantei de contrast in caile urinare spre vezica.

Anatomie radiologica.

Caile urinare sunt constituite din caliciile mici, caliciile principale, bazinetul si ureterul.

Caliciile mici sunt grupate cate 3-4 pentru fiecare calicu principal. Exista 2-3 calicii principale ce se unesc si formeaza bazinetul ce se continua cu ureterul.

Caliciile mici pornesc in jurul papilelor renale, pe suprafata carora se varsa canalele urinifere. Caliciile mici au forma de cupa cu concavitatea spre papila (fornix) si o tija spre caliciile principale; ele sunt orientate in diferite planuri, de unde si acele imagini diferite pe imaginea radiogrfaica.