Rolul lipidelor în organism - determinări de laborator

Grasimile sau lipidele sunt substante organice grase, care constituie cea mai mare sursa de energie pentru organism, deoarece prin arderea unui gram de grasimi se elibereaza 9 calorii. Aproximativ 15% din greutatea corpului uman este constituita, in mod normal, din grasimi. Marea majoritate a grasimilor sunt depozitate sub forma solida in diferite organe sau piele, iar o mica parte circula in sange sub forma lichida.

Necesarul de lipide

Într-o alimentaţie normală, raţia de lipide nu trebuie să depăşească 35 – 30% din ENERGIA TOTALĂ sau 1-2 g/kilocorp şi zi din care 1/3 saturate, 1/3 mononesaturate, 1/3 polinesaturate. Ele sunt reprezentate atât de lipidele vizibile ( ulei, unt, margarină) cât şi de cele invizibile (din carne şi preparate din carne, lactate, ouă, nuci, alune, snacksuri etc).

Necesarul de lipide depinde însă de vârstă, activitatea profesională, sex, particularităţi naţionale, climaterice etc.

Pentru tineri şi adulţi cu vârstă medie raportul recomandat P: L = 1:1.

Pentru adulţii în vârstă, raportul recomandat P:L = 1:0,7 (chiar 1:0.5)

Necesarul de lipide in g/kg greutate corporala:

Tineri si adulti cu varsta medie : barbati(1,5-2) , femei (1,2-1,5)

Adulti cu varsta inaintata :barbati(0,7-1,2) , femei (0,5-0,7)

Determinari de laborator

Lipidele totale reprezinta toate substantele grase care circula in sange exprimate la 100 ml ser. Scaderea lipidelor sub 500 mg% se intalneste in subalimentatie, in bolile ficatului, in boala Basedow (hiperfunctia glandei tiroide), in afectiunile acute, dupa eforturi fizice.

Valori normale ale lipidelor totale: 550-750 ml/100 ml

Dar scaderea lipidemiei nu are semnificatie patologica deosebita. Mai daunatoare pentru sanatate este insa cresterea lipidelor totale serice peste valorile de 1000 mg% (hiperlipidemie). Atunci sangele devine albicios, circula mai greu, mai ales la inima si creier. Prin actiunea cronica, indelungata a hiperlipidemiei asupra vaselor sanguine se favorizeaza aparitia precoce a arteroscrelorzei.

La 4-8 ore dupa masa, lipidele totale cresc la toti oamenii de aceea este necesar ca analizele lipidelor sa se faca dupa 12 ore de la ultima masa. Hiperlipidemia de origine alimentara dispare dupa o zi in care nu se consuma grasimi, pe cand cea de origine nealimentara nu numai ca nu dispare dar se si accentueaza.

Trigliceridele sunt lipide mai simple care intra in compozitia grasimilor si au rol energetic. Cresterea lor este produsa de aceleasi cauze care produc si cresterea lipidelor totale, dar trigliceridele in exces prezinta un risc mult mai mare pentru screlozarea arterelor.

Valorile normale ale trigliceridelor se incadreaza intre 50-150mg/100 ml.

Acizii grasi sunt lipide si mai simple pentru ca din ei se sintetizeaza trigliceridele. Sunt de doua feluri: acizi grasi saturati (palmitic, stearic, etc.) care se gasesc mai mult in grasimile animale si acizi grasi nesaturati (olei, linoleic, etc.) care se gasesc mai mult in grasimile vegetale. Un consum prea mare de acizi grasi saturati in dauna celor nesaturati duce la ateroscreloza si implicit la boli cardiovasculare. Eschimosii care consuma mult ulei de foca bogat in acizi grasi nesaturati fac rara arteroscleroza. Concentratia acizilor grasi din sange variaza mult in raport cu alimentatia. De obicei, acesti acizi cresc in sange odata cu cresterea lipidelor totale si a trigliceridelor.

Valori normale ale acizilor grasi: 200-450 mg/100 ml

Colesterolul face parte din lipidele mai complexe. Pe langa rolul sau fiziologic foarte important in buna functionare a celulelor organismului, el poate contribui atunci cand este in exces la screlozarea arterelor.

Valorile normale ale colesterolului depind si de varsta omului, astfel, colesterolul creste cu varsta pana 50-60 ani. Dupa varsta de 60 ani, valorile colesterolului nu mai cresc mult, ramanand stationar. Un colesterolde 2,50-3,00g/1 este un semnal de alarma, in timp ce un colesterolde peste 3g/1 pune urgent problema unor masuri de tratament. Desigur ca exista si persoane cu hipersolesterolemie, care nu fac ateroscreloza si nici accidente vasculare (cardiace sau cerebrale), dupa cum exista persoane cu valori normale ale colesterolului care prezinta semne de ateroscreloza. Cercetarile recente au aratat ca exista doua feluri de colesterol: bun si rau. Persoanele care au o cantitate mai mare de colesterolbun prezinta un risc mai mic de a face ateroscleroza decat persoanele care au in sange o proportie mai mare de colesterolrau