Semiologia aparatului respirator

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest referat descrie Semiologia aparatului respirator.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier docx de 19 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Medicina

Extras din document

Suferința aparatului respirator se exprimă prin: simptome de ordin general și simptome și semne de organ. Acestea sunt decelate în urma efectuării anamnezei, a examenului fizic obiectiv și a examenelor de laborator (paraclinice).

I. ANAMNEZA

Vârsta

Se corelează cu incidența unor afecțiuni ale aparatului respirator. La sugar și copilul mic sunt frecvente afecțiunile căilor aeriene superioare (rinofaringite. trahoebronșite, bronhopneumonii). La pubertate și la adulții tineri predomină tuberculoza, pneumoniile și astmul bronșic. La vârstnici o incidență ridicată au bronșita cronică, emfizemul pulmonar, cancerul pulmonar, cordul pulmonar cronic.

Sexul

La bărbați sunt mai frecvente bronșiectazia, cancerul bronho-pulmonar, bronșita cronică și emfizemul pulmonar, pe când la femei predomină astmul bronșic.

Antecedente heredo-colaterale

Astmul bronșic și boala chistică pulmonară au caracter heredo- colateral. Unele stări alergice - edemul Quincke, rinite spasmodice - pot avea caracter ereditar. Tuberculoza pulmonară nu se transmite la descendenți, dar posibilitatea contagiunii intrafamiliale trebuie avută în vedere.

Antecedente personale patologice

Bolile infecțioase din copilărie (rujeola, tusea convulsivă) se pot complica cu o bronhopneumonie și pot favoriza instalarea bronșiectaziei. Virozele respiratorii repetate pot anticipa instalarea pneumoniilor sau a unui astm bronșic.

Afecțiunile nazofaringiene (deviații de sept nazal și vegetații adenoide) se pot complica cu bronșită cronică și astm bronșic.

Bolile alergice (urticarie și edem Quincke) sugerează posibilitatea apariției astmului bronșic.

Bolile cardiovasculare (valvulopatii mitrale) care duc la stază în mica circulație pot favoriza infecții pulmonare repetate, bronșite și pneumonii.

Diabetul zaharat agravează tuberculoza pulmonară sau alte pneumopatii infecțioase.

Condiții de viață și muncă

Alimentația insuficientă (dezechilibrată), etilismul și locuința insalubră sunt condiții favorizante pentru afecțiunile respiratorii acute, cronice și pentru tuberculoza pulmonară.

Fumatul reprezintă un factor de risc important pentru cancerul pulmonar, bronșita cronică, emfizemul pulmonar și poate agrava afecțiunile virotice și bacteriene pulmonare.

Factorii nocivi de la locul de muncă, cum ar fi pulberile minerale sau organice, gazele toxice și temperaturile excesive, favorizează inflamația mucoasei bronșice și alveolare și pot produce bronșita acută și cronică, edemul pulmonar acut, uneori pneumoconioze (silicoza, antracoza etc) și astmul bronșic.

Graviditatea sau lăuzia, prin rezistența scăzută, pot favoriza apariția tuberculozei pulmonare.

Tratamentul prelungit cu antibiotice produce micoze pulmonare.

Istoricul bolii

Începutul afecțiunilor respiratori este variat: acut, insidios, cronic sau inaparent.

Între afecțiunile cu debut acut menționăm: virozele respiratorii, bronșita acută, pneumonia francă lobară, pneumoniile virotice, congestiile pulmonare, pleureziile, emboliile pulmonare.

Debutul insidios îl întâlnim în bronșitele cronice, emfizemul pulmonar, chisturile aeriene congenitale, chistul hidatic pulmonar, bronșiectaziite, neoplasm bronhopulrmonar.

În istoric, pe lângă datele legate de debut, sunt cuprinse simptomele generale și de aparat ale episodului actual datele referitoare la alte afecțiuni respiratorii sau nerespiratorii.

a) Simptome de ordin general sunt reprezentate de:

- alterarea stării generale,

- astenie,

- febră, frisoane,

- transpirații,

- inapetență,

- scădere ponderală etc.

b) Simptome de ordin local:

- durerea toracică,

- dispneea,

- tusea însoțită sau neînsoțită de expectorație,

- sputa,

- hemoptizia.

Durerea toracică

Durerile toracice reprezintă un simptom ce poate orienta spre o afecțiune a aparatului respirator, dar ele pot surveni și în alte afecțiuni:

- afecțiuni ale peretelui toracic,

- afecțiuni ale aparatului respirator,

- afecțiuni cardio-vasculare,

- afecțiunile esofagului și mediastinului,

- afecțiuni abdominale.

Fisiere in arhiva (1):

  • Semiologia aparatului respirator.docx

Bibliografie

1. Bruckner, I.- Semiologie medicala, Editura Medicala, Bucuresti, 1992
2. Păun, R. -Tratat de medicină internă, vol.I,Bolile aparatului respirator,-
Editura Medicală, București, 1983.
3. Paunescu-Podeanu, A. - Semiologia aparatului respirator- Medicina Internă-sub red. N., Gh., Lupu, Editura Medicală, București,1959.