Supravegherea Medicală Activă a Gravidelor

Supravegherea medicală activă a gravidelor

Se mai numeşte şi monitorizare sau dispensarizare a gravidelor, fiind o metodă activă de depistare a sarcinii, urmărirea evoluţiei acesteia şi prevenirea apariţiei riscului obstetrical. Supravegherea trebuie efectuată în echipă: medic de familie (MF), specialist obstetrician-ginecolog, medici de alte specialităţi (în funcţie de patologia de care suferă femeia însărcinată) şi cadrele medii de specialitate din sistemul public sau privat.

Etapele supravegherii medicale active a gravidelor:

1) Depistarea stării de graviditate (a amenoreei de sarcină):

Ridicarea suspiciunii de sarcină este făcută de către MF, în urma: anamnezei complete; examenului clinic general pe sisteme şi aparate; examen ginecologic: glande mamare, palpare abdomen, inspecţia regiunii vulvo-perineale, examen cu valvele şi tuşeu vaginal (efectuate de medicul specialist în obstetrică-ginecologie sau MF dacă nu este risc de metroragie, semn care poate fi al unei placente praevia); investigaţii paraclinice.

MF poate depista sarcina activ (cu ocazia unei consultaţii oarecare sau control profilactic, medicul, din anamneză şi examen obiectiv poate ridica suspiciunea amenoreei de sarcină) sau pasiv (femeia se prezintă la acesta cu simptome sugestive de graviditate).

2) Confirmarea diagnosticului de amenoree de sarcină (stare de graviditate):

MF trimite femeia cu un bilet de trimitere la medicul specialist obstetrician-ginecolog, care are competenţa necesară de a pune diagnosticul cert de amenoree de sarcină, stabileşte vârsta sarcinii în săptămâni şi categoria gravidei (cu risc sau nu). Cadrele medii de specialitate vor face educaţie pentru sănătate cu femeile însărcinate.

3) Înregistrarea şi luarea în evidenţă a gravidelor:

Este făcută de către MF cât mai precoce, în primele trei luni de sarcină, ocazie cu care medicul întocmeşte „Anexa pentru supravegherea medicală a gravidei şi lăuzei” la Fişa de consultaţii medicale a pacientei şi completează datele necesare în „Carnetul gravidei” (instrument de lucru util pentru monitorizarea completă a evoluţiei sarcinii şi lăuzei, având şi rolul de a asigura o comunicare obiectivă între diferitele eşaloane medicale şi de a oferi informaţii utile de educaţie pentru sănătate gravidei), precum şi în „Registrul de evidenţă a gravidelor” din cabinetele MF(care le permite acestora să aibă în orice moment o privire de ansamblu asupra evoluţiei sarcinii, a prezenţei la consultaţii, a manevrelor efectuate şi a principalelor elemente observate în cursul consultaţiilor prenatale).

La luarea în evidenţă, MF completează următoarele informaţii utile: datele de identificare ale gravidei; vârstă, înălţime, greutate, TA, puls, grupă sanguină, Rh, data ultimei menstruaţii fiziologice, data probabilă a naşterii, locul unde va avea loc naşterea, numele medicului ginecolog care o dispensarizează, pelvimetria externă; rezultatele de la următoarele investigaţii obligatorii (hemoleucogramă, glicemie, examen sumar de urină, RBW-VDRL-THPA, ex bacteriologic al secreţiei vaginale, ex citologic Babeş-Papanicolau, ex ecografic pelvin, consult stomatologic profilactic pentru prevenirea eventualelor carii dentare şi a infecţiilor de focar, testul HIV care la gravide este obligatoriu); teste care nu sunt obligatorii, dar pot fi recomandate (serologie pentru hepatită: Ag HBS, Ac HVC; depistarea unor germeni: toxoplasma, chlamydia, mycoplasma, cytomegalovirus, rubeola; hiperglicemia provocată la gravide cu antecedente familiale de diabet sau cu naşteri de feţi macrosomi); examinări speciale, adaptate fiecărui caz în parte (teste genetice, cariotip, evaluarea riscului de trisomie 21-sdr. Down la gravidele cu vârsta peste 35 ani sau cu antecedente sugestive, etc).