Tulburări Cognitive asociate Ischemiei Cerebrale

În vederea circumscrierii subiectului acestui referat, propunem o descriere succintă, respectiv o clasificare a accidentelor vasculare cerebrale. Actualitatea şi utilitatea cercetãrilor centrate asupra accidentului vascular cerebral (AVC) sunt pe deplin justificate din mai multe raţiuni, cum ar fi frecvenţa ridicată, severitatea simptomelor, dizabilităţile post AVC etc. AVC este a treia cauză de deces şi morbiditate în majoritatea ţărilor industrializate, dupa infarctul miocardic şi cancer, şi una dintre principalele cauze de dizabilitate neurologică. Fapt şi mai îngrijorător, în ultimele două decenii, se constată creşterea incidenţei AVC la populaţia tânără (1). Acest grup de bolnavi atrage în mod special atenţia cercetătorilor, din cauza consecinţelor dramatice ale afecţiunii. Comparativ cu pacienţii cu AVC de vârstă înaintată, problematica pacienţilor tineri cu AVC este mult mai complexă, având în vedere status-rolul acestora. În intervalul de vârstă cuprins între 40-50 ani, productivitatea persoanei este maximã în condiţii normale. Statistic, 10-15% dintre pacienţi prezintă dizabilităţi permanente în urma unui accident vascular cerebral (2).

Clasificarea afecţiunilor vasculare cerebrale:

a. Accidente vasculare cerebrale ischemice

b. Accidente vasculare cerebrale hemoragice

c. Obstrucţii venoase cerebrale.

Fiziopatologia accidentului vascular cerebral ischemic

Este cunoscut faptul că creierul reprezintă unul dintre cele mai perfuzate organe ale corpului uman, necesitand aproximativ 20% din debitul cardiac in stare de repaus. Debitul cerebral sangvin mediu este de aproximativ 50ml/100g/min, debit repartizat preferenţial către substanţa cenuşie comparativ cu substanţa alba.(3)

Accidentul vascular cerebral ischemic se produce atunci când, intr-un anumit teritoriu, debitul sanguin cerebral scade sub nivelul critic de 18+/- 2 ml/100g/min. Scăderea drastică a debitului sanguin cerebral la nivelul parenchimului cerebral, determină o aprovizionare insuficientă, atât cu glucoză cât şi cu oxigen. Acest fapt determină consecinţe structurale şi funcţionale, de la tulburări metabolice ale neuronilor mergand până la moartea acestora.(3). Totodată, efectele lezionale asociate accidentului vascular cerebral ischemic sunt accentuate de acumularea de metaboliţi – dioxid de carbon şi acid lactic- rezultaţi in urma scăderii debitului sanguin din teritoriul respectiv.

Clasificarea accidentelor vasculare cerebrale ischemice.

Accidentul vascular cerebral poate fi clasificat, in funcţie de criteriile etiopatogenetice, după cum urmează: (4,5)

a. Accidente vasculare cerebrale prin mecanism trombembolic:

- emboli aterosclerotici

- cardioembolism

- status de hipercoagulabilitate

b. Accidente vasculare cerebrale prin vasoconstricţie (spasm vascular):

- după o hemoragie subarahnoidiana

- după migrene

- după traumatisme

- în cadrul eclampsiei

c. Accident vascular ischemic având cauză nedeterminată

În funcţie de criteriile anatomo-clinice, accidentul vascular cerebral ischemic se clasifică in:

A. Ischemii cerebrale focale, care la rândul lor se divid după cum urmează:

a. în funcţie de teritoriul afectat:

- ischemie cerebrală focală axata pe un teritoriu cerebral aprovizionat de un vas arterial

- ischemie cerebrala tip „watershed” – acest tip de ischemie aflându-se la limita dintre două teritorii arteriale

b. în funcţie de manifestarile clinice:(4,6,7,8,9)

- accidentul ischemic tranzitoriu (AIT), caracterizat prin deficit neurologic focal, cu durată de timp bine delimitată (mai putin de 24 de ore) urmată de recuperarea completă a funcţiilor dupa intervalul respectiv de timp. Acest tip de accident vascular cerebral ischemic se produce prin scăderea debitului sanguin cerebral regional, de obicei produs prin embolie arterială;

- ischemia cerebrală prelungită reversibilă ce se caracterizează prin deficit neurologic focal, avand durată de timp sub 72 de ore, urmată de recuperarea functiei afectate; şi acest tip de ischemie cerebrală se produce datorită scaderii debitului sanguin regional;

- ischemia cerebrală cu simptomatologie parţial reversibilă. Acest tip de ischemie prezintă o remisie parţială, incompletă a simptomatologiei in primele 2-3 saptamani de la debut.

- ischemia cerebrală cu simptomatologie progresivă – AVC progresiv, caracterizat prin instalarea progresivă a simptomatologiei focale, de obicei pe parcursul câtorva zile, având evolutie spre infarct cerebral. Dintre cauzele cele mai frecvente ale acestui tip de AVC, notam stenozele carotido-vertebrale în curs de obstrucţie, edem cerebral progresiv si instalarea progresivă a unui status pro-trombotic.

- infarctul cerebral- caracterizat prin deficit neurologic focal, brusc instalat, având remisie minima în timp. Sub aspect neuropatologic, reprezintă o necroză bine definită a parenchimului cerebral. Acest tip de AVC poate apărea prin:

1. hipotensiune arterială sistemică

2. hipotensiune arterială in extremitatea cefalică

3. stop cardio-respirator cu reanimare după un interval de timp mai mare de 5 minute

4. ocluzia trombotică sau embolică a unei artere cerebrale

5. hipoglicemie sub valoarea de 27 mg%

6. furt sanguin in teritoriul extremităţii cefalice