Alimente proteice - lapte și produse derivate. Pește și produse derivate

Laptele si produsele din lapte .Pestele si produsele din peste

Introducere

Pana la sfarsitul secolului al XIX-lea laptele si produsele lactate au constituit circa 50% din hrana zilnica a poporului roman. Date privind primele incercari de prelucrare a laptelui in tara noastra sunt putine. In ultimii ani, ca urmare a unor cercetari arheologice, s-a descoperit la sud-est de Sarmisegetuza tipul de asezare “stana dacica” unde apar elemente privind prelucrarea laptelui in acea perioada. Dezvoltand, modernizand si introducand noi tehnologii, industria produselor lactate s-a modernizat usurand astfel munca muncitorilor.

Am aflat ca laptele este alimentul cel mai frecvent consumat de om si animale inca din cele mai vechi timpuri. Este hrana de baza a copiilor nou-nascuti si a puilor de animale care ii ajuta sa se dezvolte si sa creasca. Laptele cel mai bun este acela proaspat muls de la animale, deoarece contine multe vitamine, in special calciu care impiedica infectiile sau intoxicatiile ce pot aparea in organismul uman.

In Romania, consumul anual de lapte pe cap de locuitor este inca redus in comparatie cu restul tarilor europene: 6,7 litri de lapte procesat, fata de media europeana de 65-70 de litri . Productia de lapte este de 5,5 miliarde de litri anual, din care doar 1,1 miliarde de litri sunt procesati, 1,3 miliarde sunt vandute fara procesare, iar restul reprezinta consum propriu si pierderi. In negocierile de aderare la Uniunea Europeana, Romania a obtinut o cota de productie anuala de 3,3 miliarde de litri de lapte, din care 1,2 miliarde de litri urmeaza a fi procesati industrial.

Avand in vedere potentialul inca neexploatat al unei piete nationale destul de mari ce se va integra in cea europeana, pana in 2007 este certa intrarea pe piata lactatelor a unor mari jucatori europeni precum Yoplait (care, impreuna cu partenerii lor israelieni de la Tnuva par deja interesati sa achizitioneze capacitati de productie in Romania ) si Lactalia (cel mai mare producator european, propietar al unor producatori de profil in Republica Moldova), alaturi de concurenti mai mici din tarile invecinate, din Ungaria pana in Grecia. Grupul olandez Campina, in urma fuziunii cu danezii de la Arla va forma un alt concurent de mari dimensiuni care ar putea decide sa achizitioneze partenerul Covalact si sa-si promoveze mult mai activ si constant brandul Campina.

Mai mult ca sigur, acesti nou-veniti vor opera in Romania asa cum o fac pe toate celelalte piete europene ale lor, profesand un management de brand de buna calitate pe care il vor sprijini cu capacitati de productie si distributie egale sau superioare cu cele ale companiilor romanesti de profil. Pe o piata in crestere lenta si cu concurenti putini, nou-venitii isi vor cladi cotele de piata mai putin prin crearea de piata noua si mai mult prin erodarea cotelor jucatorilor deja existenti. Mijloacele utilizate pentru atingerea acestui scop vor include foarte probabil "naturalizarea" unor branduri straine puternice si bine administrate, prin campanii de comunicare si promotionale agresive. Iar in cazul in care vor evita o confruntare directa, eventualii noi concurenti vor avea posibilitatea sa faca autohtonilor o oferta de achizitie pe care acestia din urma sa n-o poata refuza. Intr-o astfel de eventualitate, brandurile autohtone care au acumulat suficienta valoare neta vor avea sanse mari sa fie pastrate si vor creste valoarea de achizitie a proprietarilor lor.

O ultima observatie importanta este aceea ca piata este insuficient dezvoltata in principal din cauza puterii reduse de cumparare, dar si datorita lipsei de educatie a consumatorului. Totalitatea populatiei adulte Romaniei a crescut si si-a format gusturile si preferintele alimentare inainte de 1989 . Dincolo de banii din buzunar, obisuinta cu laptele straveziu tarziu-ceausist sau cu cel neprocesat "de la tara" (gras si sanatos, in acceptiunea multora) ii tine pe destui consumatori departe de laptele UHT, care are un gust specific, nou. Nici unul dintre brandurile existente astazi pe piata nu face vreun efort vizibil sa educe publicul despre calitatile, gustative si de alta natura, ale laptelui procesat, pentru a-si spori baza de consumatori. Nu cred ca singura cauza a acestei pasivitati este marja redusa de profit si opinez ca un astfel de efort ar putea constitui o oportunitate serioasa pentru un brand existent sau pentru unul nou. O oportunitate nu usor de exploatat, dar bazata pe o caracteristica obiectiva a produsului si, de aceea, imediat perceptibila si apreciabila de catre consumator.

Potrivit datelor companiei de cercetare MEMRB, pe piata lactatelor, laptele detine o cota de 36% din vanzarile volumice, similara cu cea a iaurturilor. Piata produselor lactate are un potential foarte bun de dezvoltare in Romania, mai ales ca suntem departe de consumul din statele vecine.

Piata produselor lactate s-a ridicat anul trecut la circa 800 de milioane de euro, principalii jucatori fiind Friesland, Danone, LaDorna, Hochland, Albalact, Covalact (aflat in parteneriat cu Campina). Romania a negociat cu Uniunea Europeana o cota de 3,3 miliarde de hectolitri, din care circa 1,2 miliarde sunt realizate in sistem industrializat.

Produs mai mult sau mai putin traditional, iaurtul de fructe a cunoscut in ultimul an cea mai spectaculoasa evolutie.

Daca pana in 2000 acest produs nu a avut mare succes, dupa aceasta data s-a inregistrat o crestere constanta de 10%-12% in fiecare an, tendinta pastrandu-se pana in prezent. Iaurturile produse in proportie de 95% in fabrica de langa Bucuresti au adus companiei Danone Romania, filiala locala a grupului alimentar francez cu acelasi nume, anul trecut, un profit brut de aproape 10 mil. de euro, in crestere cu 53% fata de 2004. In pofida acestei cresteri sustinute, laptele de consum continua sa detina cea mai mare pondere in preferintele consumatorului roman. Iar cu o buna strategie de marketing, companii precum Albalact au reusit sa-si creasca afacerile din vanzarea de lapte Zuzu cu 45% in prima jumatate a acestui an, pana la 11,9 mil. euro.

Pe o piata atat de neomogena, impartita intre produse lactate de foarte buna calitate si trocul rural, Romania a inregistrat totusi in perioada 1998-2004 cel mai accentuat ritm de crestere la nivel mondial. Cu o medie anuala de crestere de 25%, piata locala de lactate a depasit chiar si evolutia pietelor emergente.

In prezent, valoarea totala a pietei romanesti de lactate se apropie sigur de 1 miliard de euro. Aceasta intr-o industrie ce proceseaza anual cam un miliard de litri de lapte. Cresterea spectaculoasa se va mentine chiar si dupa aderare. Aceasta pentru ca Romania a negociat cu UE o cota de 3,3 miliarde de litri de lapte anual, dintre care doar 1,2 miliarde sunt procesate in prezent in sistem industrializat. Prin urmare, pentru marii jucatori, aderarea se traduce in cresterea competitivitatii, in conditiile in care importurile se vor majora, potrivit presedintelui APRIL, cu pana la 30%, de la o pondere actuala de doar 5%. Companiile deja prezente pe piata din Romania au reusit, totusi, sa isi adapteze oferta de produse la preferintele "traditionale" ale consumatorilor locali, ceea ce ii apara de potentiala invazie a importurilor. Numarul multinationalelor prezente pe piata romaneasca de produse lactate nu este mare, raportat la alte industrii, insa cota de piata pe care o detin este semnificativa. Astfel, primii trei jucatori realizeaza anual afaceri cumulate ce depasesc 200 milioane de euro.