Ambalajul - factor al calității și competitivității alimentelor

Ambalajul mărfurilor, privit din punct de vedere tehnic, este alcătuit dntr-un anumblu de materiale, destinat protecției calității șl integrității produselor, facilitării operațiilor de circulație tehnică a mărfurilor.

Sub aspect economic, ambalajul poate fi apreciat ca un produs finit oarecare, cu o anumit destinație, în care s-au investit importante cheltuieli cu materiile prime și de obținere. Pentru anumite ramuri de producție, comercializarea produselor respective este de neconceput fără existența ambalajelor. [2]

Ambalaje Alimentare - sunt ambalaje pentru magazine alimentare, ambalaje pentru restaurant, ambalaje pentru cofetarii, patiserii, brutarie si panificatie, ambalaje pentru uz casnic, ambalaje pentru industria alimentara. Pentru asigurarea protecției și ușurarea distribuției produsele alimentare sunt ambulate individual (ambalajul de prezentare și desfacere) și ambalajul de transport.[3]

Ambalajul protejează produsele pe care le conține de murdărie, degradare și distrugere. Însă aduce și un nou motiv de îngrijorare - încă din 1990 au fost detectate în alimente prezența unor substanțe periculoase pentru sănătatea omului provenite din ambalaje.

Un ambalaj trebuie să protejeze bine produsul, să fie ușor și ieftin, trebuie să asigure caliatea produselor și trebuie să faciliteze operațiile de manipulare, trans port și stocare și o funcție importantă estă că prin modul în care este conceput ambalajul trebuie să reprezinte un instrument eficient de marketing, adică să promoveze vânzarea produselor ceea ce duce în la competitivitatea lor pe piață.

Ambalajul în ultima perioada este unul dintre cele mai importante criterii de achiziționare a unui produs, și are o importanță atât de mare, încât acesta poate contribui la succesul sau insuccesul vânzării produselor.

1. Funcția de păstrare a calității a produselor

Trecerea la producția și consumul de masă al produselor precum și diversificarea extrem de mare a acestora, a avut un impact deosebit asupra lărgirii conceptului de calitate. La obținerea calității în acest nou context conta modul de proiectare, punerea la punct și menținerea proceselor și modului de ambalare și livrare al produselor.

Un rol aparte în actul de vânzare a produselor revine caracteristicilor estetice ale ambalajului care trebuie să convină consumatorii de calitatea produsului. Concepția grafică de ansamblu a ambalajului trebuie să permit o citire rapidă și corectă fără să dea naștere la confuzii.

Pentru a îndeplini păstrarea intactă a calității alimentelor prin contactul direct produs-ambalaj ambalajul trebuie: să nu fie toxic; să nu posede gust miros propriu, să fie impermiabil la gaze și vapori de apă, să fie transparent sau după caz intransparent; să aibă masa și volum proprii cât mai reduse, și să nu influențeze negativ produsul în urma unor reacții chimice de aceea producătorul trebuie să manifeste o grijă deosebită față de materialul din care se construiește ambalajul, sistemul și forma constructivă, deoarece pot determina efecte diferite de la o grupă la alta de mărfuri. De exemplu dăca un produs alimentar trebuie conservat prin pasteurizare sau sterilizare se pot utiliza 2 materiale: sticla și oțelul.[1,]

Cerințele de bază a consumatorului față de calitatea ambalajului alimentar sunt următoarele: să fie functional și atractiv; să permit o deschidere și respectiv o închidere ușoară; să fie ușor de manipulat și să aibă stabilitate; dimensiunile și forma să permit păstrarea în frigider; și să conțină informații privind întrebuițarea, consumarea, păstrarea produsului.

Factorii care determină alegerea ambalajului sunt:

— caracteristicile produsului care se ambalează;

— condițiile de transport și de manipulare

— tipurile și funcțiile ambalajelor;

— metoda de ambalare;

— caracteristicile materialelor de ambalare;

— cheltuielile ocazionate de realizarea și transportul lui

1.1 Tipuri de material folosite pentru confecționarea ambalajelor alimentare

Atât în imprimarea caracteristicilor de calitate și a funcțiilor, cât și în clasificarea ambalajelor un rol aparte îl ocupă materialul pentru ambalaje.

În funcție de felul materialului principal, ambalajele pentru produsele alimentare se grupează în principal amabalaje din: sticla, metalul, lemnul, hârtia, cartonul, și materialele plastic.[1]

- Sticla se folosete în principal la ambalarea produselor lichide ca băuturi răcoritoare, lapte, băuturi alcoolice. Sticla este considerată materialul ideal pentru că oferă o protecție bună, are bune proprietăți de barieră la: gaze, vapori, lichide, grăsimi, arome și în același timp permite vizualizarea produsului nu influiențiază caliatea produsului, dar dezavantajele sticlei constau în greutatea și fragilitatea. [2]

Metalul - în industria alimentară metalul este utilizat pentru cutiile de conserve: de carne, pește, fructe și legume, băuturilor alcoolice și nealcoolice. Opinia cumpărătorilor față de acest material este rezervată deoarece uneori produsul împrumută “gustul de metal”, în schimb metalul are avantajul rigidității.