Analiza merceologică a vinului - Grasă de Cotnari - demidulce

-demidulce-

“Putin, ca tot ce este bun, Si bun, ca tot ce este rar Acesta-i vinul de Cotnar”

1. Notiuni introductive:

Vinul “Grasa de Cotnari” – vin cu denumire de origine controlata este astazi produs si imbuteliat de S.C. VINIA S.A. societate comerciala situata in Iasi, pe Bulevardul Metalurgiei nr.4.

Alaturi de vinul “Grasa de Cotnari – demidulce” societatea produce si imbuteliaza o gama variata de produse, incadrandu-se astfel in traiectoria unei economii de piata, la baza careia se afla proprietatea privata, care permite libera initiativa a agentilor economici in directia realizarii unei activitati economice eficiente.

Satisfacerea nevoilor de consum ale populatiei intr-o societate civilizata presupune existenta unui sortiment variat de produse. Aceasta satisfacere este mult usurata in conditiile economiei de piata, care permite ca raportul de marfuri intre cerere si oferta sa fie cat mai favorabil atat producatorilor cat si consumatorilor.

Orice produs care prin proprietatile sale satisface nevoile altor personae, decat ale producatorilor si face astfel necesara vanzarea – cumpararea sa prin intermediul pietei se numeste marfa.

Marfa are doua elemente: valoare si valoare de intrebuintare. Daca un produs nu are unul din cele doua elemente (valoare sau valoare de intrebuintare) atunci produsul respectiv nu va putea fi considerat marfa.

Valoarea marfii este data de faptul ca marfa este produsul unei munci omenesti, iar aceasta valoare va fi cu atat mai mare cu cat volumul de munca omeneasca solicitat pentru producerea marfii este mai mare.

Cu cat volumul de munca omeneasca utilizat pentru producerea marfii va fi mai mare si implicit valoarea marfii va fi mai mare, cu atat mai mult se presupune ca marfa va fi mai utila beneficiarului.

Al doilea element al marfii, si anume valoarea de intrebuintare, se refera la faptul ca marfurile sunt solicitate de catre consumatori datorita utilitatii lor, datorita propietatilor lor.

Cu cat o marfa va avea mai multe proprietati cu atat ea va fi mai utila consumatorului si va fi mai mult solicitata pe piata. Cu cat un produs va avea mai multe valori de intrebuintare, cu atat el va satisface mai deplin dorintele beneficiarului; dar mai multe valori de intrebuintare inseamna o valoare a marfii mai ridicata si deci in consecinta un pret al marfii mai mare.

Valoarea de intrebuintare are un pronuntat caracter dinamic, care se accelereaza pe masura dezvoltarii stiintei si tehnicii dar si in concordanta cu cerintele mereu crescande ale populatiei.

Intre valoarea de intrebuintare si expresia baneasca a valorii marfurilor,

(expresie baneasca ce este exprimata de pret), mai intervine un factor deosebit de important si anume calitatea.

Caliatea reprezinta gradul in care o marfa satisface cerintele consumatorului. Intre valoare de intrebuintare, calitate si pret exista un raport direct proportional.

2. Scurt istoric

Daca ne-am putea intoarce cu aproximativ 2500 de ani in urma, am gasi pe dealul Catalinei o cetate traco-getica, puternica, care staruia imprejurimile. In interiorul cetatii, pe o suprafata de 5 hectare se aflau locuintele conducatorului cetatii si ale celor apropiati lui, iar jos, la poale, erau asezarile celorlalti, ale oamenilor de rand care cultivau pamanturile. Descoperirile din interiorul cetatii Catalina au adus argumente convingatoare despre cultura vitei de vie la Cotnari, tocmai din timpurile lui Burebista (82-44 i.Hr).

Se spune ca numele de Cotnari este dat de mestesugul cotitului butoaielor (cot – a coti, a masura si ar – mester). La 1599 Cotnariul (cu 3500 de fumuri) era unul dintre cele mai mari targuri ale Moldovei, dupa Suceava si Bacau.

Primele mentiuni istorice ale podgoriei de la Cotnari dateza din secolul al XVIII-lea. Nicolaie Costin scrie ca viile Cotnarilor erau cunoscute inainte de intemeierea Moldovei, la 1359, iar A. D. Xenopol mentioneaza existenta viilor de aici la 1288. Radu Rosetti merge mai departe si mentioneaza podgoria la 1250. O data cu inceputul sec. al XV-lea relatarile despre podgoria de la Cotnari devin substantiale, din perioada domniilor lui Petru al II-lea (1449-1449), Stefan Cel Mare (1457-1504) si Despot-Voda (1561-1563), cand podgoria a atins o cota maxima atat prin marirea ariei cultivate cu vita de vie, cat si prin calitatea vinului obtinut.

Primele evidente cu privire la suprafata de vie pe totalul podgoriei dateaza din 1830 cand 500 de pogoane din cele 720 de la Cotnari apartineau localnicilor.

Podgoria Cotnari face parte din Regiunea viticola a Podisului Moldovei, fiind situata in cea mai mare parte a sa pe Coasta Cotnari – Harlau, un segment important din marea Coasta Moldava. Reputatul academician roman Valeriu D. Cotea o apreciaza ca fiind „una dintre cele mai renumite regiuni viticole din tara noastra”. Aceasta regiune se distinge prin personalitatea vitei de vie si versantii bine insoriti, prin finetea vinurilor albe obtinute aici si mai ales pentru dragostea traditionala a locuitorilor pentru cultura vinului.

„Podgoriile sfinte” de la Cotnari, cum le-a numit Dimitrie Cantemir, sunt rodul unei indeletniciri stravechi viti-vinicole. Din antichitate si pana astazi, vita de vie a imbratisat neintrerupt dealurile molcome ale zonei, profitand din plin de particularitatile acesteia.

Podgoria este adapostita de vanturi si de curentii locali reci, datorita fenomenului de foehnizare a maselor de aer, ce determina un proces de incalzire. Perioada mai – septembrie este caracterizata de o nebulozitate cu valori reduse, favorizand insolatia, cresterea strugurilor si acumularea zaharului. Solurile sunt extrem de favorabile culturii de vita de vie, cu o textura luto-nisipoasa, bogate in humus si baze schimbabile.

Iata de ce, Grasa de Cotnari, de exemplu nu s-a adaptat in nicio alta podgorie din Romania sau din lume.