Globalizare și Cultură

Globalizarea si cultura

1. Notiuni introductive privind globalizarea si cultura

Un rol important în constituirea culturii îl deţine aspectul etnic al procesului globalizării, ce presupune transmutarea diferitelor valori culturale naţionale dintr-o parte în alta a globului. In acest sens, găsim comunităţi puternice ale popoarelor europene în celelalte continente ale globului, şi invers, comunităţi ale Extremului Orient, de exemplu, în ţări europene, fiecare păstrându-şi propriul specific cultural

Fenomenele care marchează evoluţia economiei ȋn ultimile decenii stau sub numele globalizării, al interdependenţei şi al interacţiunii. Orice s-ar intampla ȋn orice colţ al lumii, are efecte mai mult sau mai putin ample, asupra integrării econimii mondiale.

Procesul de gobalizare s-a manifestat mai ales după al doilea razboi mondial, stimulat de către instituţii economice internaţionale şi programe de reconstrucţie şi dezvoltare, comerţul internaţional a crescut brusc. Începând cu anii ’70 efectele acestui tip de comerţ deveneau mult mai vizibile atât în privinţa beneficiilor, cât şi ca efecte distrugătoare.

Globalizarea în perioada de după cel de-al doilea război mondial a fost condusă prin runde de negocieri în prima fază sub auspiciile GATT, ce a dus la mai multe înţelegeri în îndepărtarea restricţiilor asupra liberului schimb. Runda Uruguay a dus la semnarea unui tratat prin care se creează Organizaţia Mondială a Comerţului (WTO) cu rolul de a media dispute comerciale. Alte acorduri comerciale bilaterale inclusiv secţiuni ale Tratatului de la Mastricht şi NAFTA au fost de asemenea semnate cu scopul de a reduce tarifele vamale şi barierele comerciale .

Exista multiple definitii ale globalizarii, motivul rezidă în faptul că globalizarea subinclude o multitudine de procese complexe cu o dinamică variabilă atingând domenii diverse ale unei societaţi. Ea poate fi un fenomen, o ideologie, o strategie, sau toate la un loc.

Globalizarea este termenul întrebuinţat pentru a descrie un proces multicauzal care are drept rezultat faptul că evenimente care au loc într-o parte a globului au repercusiuni din ce în ce mai ample asupra societăţilor şi problemelor din alte părţi ale globului.

Globalizarea este termenul modern folosit la descrierea schimbărilor în societăţi şi în economia mondială care rezultă din comerţul internaţional extrem de crescut şi din schimburi culturale. Descrie creşterea comerţului şi a investiţiilor datorită căderii barierelor şi interdependenţei dintre state. În context economic, este des întâlnită referirea aproape exclusivă la efectele comerţului şi în particular la liberalizarea comerţului sau la liberul schimb.

Globalizarea poate fi privită sub două aspecte: pe de o parte ca proces tehnico-economic, ce anonimizează actorii şi mecanicizează comportamentele, pe de alta parte ca proces de intercomunicare, ceea ce ne permite sa vorbim tot mai mult despre comunicare mondială, bazată pe o unitate de valori, o comunicare care iese din zona ficţiunii şi intră ȋn cea a realităţii politice.

Democraţia are nevoie să fie „democratizată”, spune Anthony Giddens, autor britanic al mai multor cărţi despre integrarea globală. El menţionează în „How Globalization is Reshaping Our Lives” „Cum globalizarea schimbă modul nostru de viaţă” că în prezent cel mai important pentru omenire este dezvoltarea puterii şi culturii civice, precum şi transformarea organismelor transnaţionale, aşa precum este Uniunea Europeană, în structuri mai deschise şi mai responsabile.

Globalizarea este un termen generic ce desemnează procese calitativ diferite, ȋn esenţă fiind vorba de suma dinamicilor economice, tehnologice, sociale, politice şi psihologice care s-au accelerat ȋncepand cu anii ’80, dar al caror sens şi ale caror valori rămȃn ȋnca neclare. Sfarşitul razboiului rece a degajat un adevăr negativ universal fondat pe ineficacitatea sistemului comunist şi a reglării autoritariste a economiei şi societăţii.

Globalizarea este procesul de largire, adancire si accelerare a interconectarilor la scara mondiala in toate aspectele vietii social-economice contemporane. Asadar nu numai in domeniul economic, cum a fost multa vreme perceputa, ci si in cele social, politic, tehnologic si cultural.

Principalele aspecte ale vietii social-economice care reflecta procesul de globalizare sunt:

Natura globala a stiintei si tehnologiei: chiar daca sursele principale ale progresului tehinic sunt tarile dezvoltate, cercetarea se bazeaza pe resursele globale din toata lumea;

Marketingul global: strategia firmelor tinde sa promoveze marci universale, cultura publicitatii devenind o adevarata industrie;

Sistemul financiar mondial: institutiile bancare, agentii ale pietei de capital, organismele financiare internationale formeaza o adevarata retea;

Gradul atins de infrastructura de comunicatii, mai ales prin mass-media, care a dobandit acoperire la scara planetara si instituirea unei retele globale de transmitere/receptare a informatiilor.

Cultura este cea care creeaza identitate; este un termen care se aplica esentei lucrurilor. Globalizarea constituie un fenomen privitor la circulatia informatiilor si ideilor, adica oarecum exterior faptelor culturale.

In procesul complex al globalizarii, problema pastrarii identitatii culturale prezinta doua aspecte. Pe de o parte, exista pericolul omogenizarii culturale,ceea ce inseamna ca lumea ar putea sa capete o singura forma de cultura, iar pe de alta un pericol acut de dezintegrare culturala si psihologica, atit pentru indivizi, cit si pentru societati. Ambele riscuri sunt corelate. Exista o forma de comportament, deseori inconstienta, care le apare unora ca forma de agresiune culturala. Un alt nume pentru aceasta ar fi etnocentrismul gresit calauzit . Acest comportament, caracteristic in special tarilor dezvoltate(Germania, Anglia, Franta,Olanda, Luxemburg), constituie o amenintare pentru intelegerea europeana si trebuie corectat. Marile puteri, constiente sau nu, abandoneaza complet unele traditii culturale valoroase, In locul lor, ele pun modelele culturale de invatare din afara, straine de modul de viata al unor popoare, constituind astfel o sursa majora de incoerenta si dezorientare.