Impactul Calității Produselor și Serviciilor Asupra Mediului Înconjurător

1. IMPLICAŢIILE PROGRESULUI TEHNIC ASUPRA

MEDIULUI ÎNCONURĂTOR

A. IMPACTUL INSTALAŢIILOR ELECTRICE ASUPRA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR

Dezvoltarea industriei şi creşterea consumului de energie primară, antrenează poluarea mediului înconjurător, astfel încât această activitate determină efecte negative asupra nivelului de sănătate al oamenilor.

Procesele de conversie sunt însoţite de fenomene secundare, neenergetice între care impactul cu mediul înconjurător ocupă locul principal. Astfel, utilizarea energiei primare duce nu numai la creşterea confortului omului, ci în mod indirect şi la unele efecte nedorite cum sunt: poluarea, modificările scoarţei terestre şi transformarea în zone aride a unor spaţii din ce în ce mai mari.

Principalele tipuri de poluări pe care reţelele electrice le generează asupra mediului înconjurător sunt:

- vizuală – deteriorarea peisajului;

- sonoră – zgomote produse de funcţionarea sau vibraţii ale elementelor (conductoarelor) reţelelor electrice şi în special, a transformatoarelor;

- electromagnetică: efecte sonore şi luminoase ale descărcării corona, perturba¬ţii radio şi ale emisiunilor de televiziune, înfluenţe ale câmpului electric şi magnetic asupra organismelor vii;

- psihică şi pericole (riscuri) de accidente:teama provocată de apropierea de reţelele electrice şi de efectele vizuale şi sonore ale acestora; accidente, cazuri mortale.

- ecologică: ocuparea terenurilor; defrişarea pădurilor; protecţia naturii şi a peisajului; influenţa asupra instalaţiilor şi construcţiilor.

Pentru liniile electrice de medie şi joasă tensiune impactul cu mediul înconjurător se referă, îndeosebi la: ocuparea terenurilor, defrişarea pădurilor, poluarea vizuală şi impactul cu alte elemente de construcţii şi instalaţii.

B. IMPACTUL TRANSPORTURILOR ASUPRA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR - TRANSPORTUL FEROVIAR

Transportul pe calea ferată este o sursă mobilă de poluare şi are un impact negativ asupra mediului înconjurător. Unul din factorii importanţi de poluare este zgomotul. Acesta se evidenţiază sub următoarele aspecte:

- Zgomotul circulaţiei vagoanelor ce apare ca rezultat al interacţiunii dintre roată şi şină

- Zgomotul locomotivelor datorită funcţionării motorului şi a sistemelor de transmisii

- Zgomotul aerodinamic produs de curenţii de aer ce lovesc pereţii frontali ai vagonului şi părţile proeminente ale acestuia

În domeniul de viteze până la 160 km/h, principalele zgomote care predomină sunt zgomotul de rulare, zgomotul locomotivelor şi zgomotul de frânare.

Zgomotul de rulare se propagă în interiorul vagonului atât pe cale aeriană, cât şi prin conducţie solidă. Zgomotul de rulare a fost identificat ca sursă de zgomot preponderentă pentru domeniul de viteză 50-300 km/oră.

Zgomotul de frânare reprezintă o sursă de zgomot intermitentă, ce apare numai în momentul intrării frânei în acţiune. Zgomotele şi vibraţiile sunt produse prin frecarea saboţilor de frână pe bandaje în momentul frânării. La vehiculele feroviare peri-urbane s-au înlocuit tălpile de frână din fontă cu tălpi compozite, astfel diminuându-se zgomotul produs cu 5 decibeli.

2. SURSE DE POLUARE ALE MEDIULUI

ÎNCONJURĂTOR

Poluarea apei

Apa folosită în scopuri casnice sau industriale se reîntoarce în natură cu proprietăţi modificate, purtând cu sine deşeuri (reziduuri) antrenate sau dizolvate. Îndepărtarea reziduurilor pe cale umedă pare a fi o soluţie comodă şi economică, dar sarcina de a elimina deşeurile din apă este lăsată numai pe seama naturii. Astăzi însă, când necesităţile de apă sunt din ce în ce mai mari, posibilităţile naturii sunt de multe ori depăşite, iar consecinţele se resimt imediat: calitatea surselor naturale este alterată, viaţa acvatică este periclitată, utilizarea ulterioară devine dificilă sau chiar imposibilă. O asemenea "rezolvare" se dovedeşte profund dăunătoare, căci apele uzate devin în majoritatea cazurilor poluate, aducătoare de pagube şi de moarte.

Substanţele şi agenţii care schimbă caracteristicile iniţiale ale apelor naturale în care sunt evacuate se numesc poluanţi. După provenienţa şi caracterele comune se disting următoarele tipuri de poluanţi:

- substanţe chimice (sunt numeroase şi în continuă diversificare provenind din

majoritatea industriilor şi din gospodării);

- suspensii (fibre de lemn şi celuloză, steril din exploatări miniere sau din

cariere, păr, oase, deşeuri de carne etc.);

- substanţe organice (reziduuri biologice precum excremente, resturi din industria alimentară, gunoaie etc.);

- produse petroliere (de la foraj-extracţie, din rafinării, de la uzinele

petrochimice, de la transportul naval, auto şi prin conducte etc.);

- ape fierbinţi (din industrie sau centrale termoelectrice);

- substanţe radioactive (din atmosferă, în urma exploziilor nucleare, de la

reactorii uzinelor şi centralelor nuclearo-electrice, din laboratoarele de cercetări cu izotopi radioactivi etc.);

- microorganisme patogene (din spitale, ştranduri, locuinţe, crescătorii de

animale).