Pregătirea antiseismică a populației - educația antiseismică în școli

ABSTRACT

This article includes measures and recommendations to people, teachers, management and technical staff - from administrative institutions, being useful to be known by students and methods of training and education of the population by transmission of specific knowledge’s antiearthquake protection.

Recommendations are grouped by stage deployment of the emergency situation as follows:

- Recommendations for the prevention of damage, injuries and injuries in the event of an earthquake;

- Recommendations during a strong earthquake;

- Recommendations after a strong earthquake;

- Recommendations in case you still stuck under debris.

REZUMAT

Acest articol cuprinde unele măsuri şi recomandări adresate populaţiei, cadrelor didactice, de conducere şi personalului tehnic – administrativ din instituţii, fiind utile a fi cunoscute şi de către elevi şi studenţi, precum şi metodele de pregătire şi de educare a populaţiei prin transmiterea de cunoştinţe specifice protecţiei antiseismice.

Recomandările sunt grupate pe etapele desfăşurării situaţiei de urgenţă astfel:

- recomandări pentru prevenirea unor avarii, accidentări şi răniri în cazul producerii unui cutremur;

- recomandări în timpul unui cutremur puternic;

- recomandări după un cutremur puternic;

- recomandări în situaţia în care aţi rămas blocati sub dărâmături.

Cuvinte cheie : Cutremur, Prevenire, Pregătire antiseismică, Protecţie antiseismică, Activitate seismică, Magnitudine.

INTRODUCERE

Între dezastrele naturale cu influenţă nefastă asupra vieţii oamenilor, fenomenul seismic ocupă primul loc. Alte dezastre naturale mai oferă momente de adaptare (alunecările de teren, fenomenul vulcanic) deoarece desfăşurarea are loc într-un timp mai îndelungat.

Fenomenul seismic se produce şi are durată de manifestare scurtă (zeci de secunde). Prin seism înţelegem ansamblul de fenomene legate de naşterea, transmiterea şi efectele cutremurelor.

Cutremurul este solicitarea elastică de scurtă durată a crustei terestre, născută din cauze naturale care se propagă cu viteze de peste 1 km / s.

Din punct de vedere genetic se disting următoarele tipuri de cutremure: vulcanice, cosmice, tectonice.

Pentru a putea caracteriza un cutremur trebuie să cunoaştem principale elemente ale acestuia:

- hipocentrul (focarul), locul de iniţiere al unui cutremur

- epicentrul – punctul de la suprafaţa Pământului pe prelungirea razei terestre ce trece prin hipocentru

- durata măsurată – zeci de secunde

- timpul la origine – momentul în timp Greenwich când cutremurul a fost iniţiat în hipocentru

- energia – lucrul mecanic produs în focar prin procesul de fracturare sau schimbare bruscă de volum al rocilor.

Cutremurele sunt clasificate în funcţie de:

-Intensitate – criteriu de clasificare calitativă, apreciindu-se după efectele produse asupra clădirilor, stării psihice a oamenilor

-Magnitudine – criteriu de clasificare cantitativă ce reflectă energia degajată

-Acceleraţia – criteriu important pentru proiectarea paraseismică a construcţiilor, reprezentând mişcările maxime accelerate ale solului.

Cea mai uzuală împărţire a intensităţii unui cutremur este aceea în 12 trepte după scara lui Mercalli sau a lui Medvedeev. Descrierea unor trepte din această ultimă scară poate fi redată astfel:

- 4 grade, cutremur moderat – nu aduce distrugeri, oamenii îl simt, geamurile zăngănesc, obiectele oscilează (vesela), uşile scârţâie.

- 6 grade, cutremur puternic, cad tablourile de pe pereţi, cad bucăţi din tencuială, crapă pereţii, se distrug casele din lut

- 8 grade, cutremur distrugător – cad galeriile de la ferestre, coşurile de fum, crăpăturile străbat pereţii, se distrug casele, oamenii nu pot sta pe picioare

- 10 grade, cutremur nimicitor – casele sunt distruse, se deformează liniile ferate, apar crăpături în scoarţa pământului până la 1 m lăţime, se produc alunecări de teren.

- 12 grade, nu rezistă nici o clădire, are loc dispariţia unor lacuri, schimbări ale cursurilor râurilor

Înregistrarea undelor seismice se face cu un aparat numit seismograf care înregistrează seismograme la care abscisa reprezintă timpul iar ordonata amplitudinea oscilaţiilor.

Cea mai uzuală scară pentru magnitudine este Richter care cuprinde 12 trepte, cu valori cuprinse între 0,3 – 8,6 grade.

Pe teritoriul României se disting mai multe zone epicentrale (focare seismice) care iniţiază cutremure cunoscute şi sub denumirea de cutremure vrâncene, făgărăşene, banatice, pontice, târnăvene. Cutremurele vrâncene sunt cele mai importante ca frecvenţă, magnitudine, efecte. Ele prezintă numeroase replici (zeci sau chiar sute) şi au o arie foarte întinsă de manifestare, cu magnitudini de până la 7,7 grade. Instabilitatea acestei zone este rezultatul mişcărilor tectonice de convergenţă între placa Euro-asiatică, microplaca Intralpină a Transilvaniei, placa Moesică şi Microplaca Mării Negre. Trei mari evenimente seismice din ţara noastră (26. XI.1902, 10.XI.1940, 04.III.1977) au avut ca origine zona seismică Vrancea.

Predicţia unui cutremur poate fi indicată de următorii precursori seismici:

- Schimbări anormal de rapide de nivel ale reliefului

- Tendinţa prelungită de scădere anuală a energiei seismice eliberată într-o zonă cu activitate persistentă sau creşterea frecvenţei cutremurelor

- Creşterea emanaţiilor de CO2 în regiunile cu activitate mofetică (izvoare fierbinţi)

- Starea generală de agitaţie a animalelor captive şi fuga celor libere

- Creşterea nivelului de radon

Pe baza experienţelor anterioare, în cazul cutremurelor, s-au elaborat o serie de măsuri şi recomandări în vederea pregătirii populaţiei pentru producerea unor evenimente similare astfel:

1. Pentru a preveni unele avarii, accidentări şi răniri în cazul producerii unui cutremur se vor lua următoarele măsuri:

•Identificaţi mobilierul şi obiectele grele care atârnă peste mese, paturi, locuri prin care se circulă, ce pot cădea peste acestea, înlocuiţi-le cu altele mai uşoare, fixaţi-le contra detaşării sau mutaţi-le astfel încât să nu vă pericliteze viaţa sau integritatea în caz de oscilaţii sau cădere (lămpi grele, tablouri, oglinzi, vaze, boxe, acvarii, material didactic, calculatoare, dulapuri, rafturi, etajere, etc.).

•Asiguraţi piesele de mobilier grele, zvelte, suprapuse şi înalte între ele, şi prin prindere de un perete, grindă solidă, mai ales la etajele superioare şi în locurile unde se aglomerează de obicei copiii etc.

•Amplasaţi toate aparatele grele pe roti astfel încât sâ nu fie în vecinătatea ieşirilor din încăperi sau coridoare, spre a nu le bloca prin deplasări, la seisme.

•Amplasaţi obiectele fragile şi valoroase într-un loc ma jos şi sigur, iar vasele mari pentru chimicale şi combustibili, în dulapuri în care să nu se poată răsturna, în încăperi în care nu se aglomerează elevii şi nu există pericol de comunicare şi incendiu.

•Limitaţi deplasările echipamentelor tehnice şi utilitare mari în aşa fel încât în caz de cutremur, racordurile să nu sufere deteriorări şi să se degajeze gaze sau să se scurgă combustibili, apă, chimicale etc.

•Verificaţi periodic tavanele, podul, acoperişul, balcoanele, cornişele, calcanele, terasa şi învelitoarea, astfel încât la seisme să nu cadă cărămizi, placaje, tencuieli, ornamente, ţigle, jardiniere asupra intrărilor, asupra aleilor înconjurătoare, străzilor sau la vecini.

•Procedaţi similar faţă de elementele care ar putea să cadă dinspre clădirea învecinată, inclusiv din îmbinarea cu blocul alăturat sau gardul de zid al vecinilor.

•Consultaţi un specialist în structuri de rezistenţă, cu privire la tipul şi starea pereţilor despărţitori nestructurali, spre a nu prinde de aceştia obiecte grele sau pentru a preveni căderea lor peste ocupanţi.

•Este recomandabil să aveţi în spaţiile comune stingătoare, amplasate în locuri cunoscute şi accesibile, lângă surse potenţiale de incendiu şi să ştiţi cum să le utilizaţi, conform normelor PSI.

•Este util să aveţi depozitate grupat, într-un loc cunoscut, o rezervă specială de alimente uscate şi conserve, apă de băut, o trusă de prim ajutor cu medicamente, lanterne, un radio şi baterii utilizabile în caz de urgenţă şi de întrerupere a alimentării cu energie electrică etc. pentru 3 zile.