Rase de taurine de carne și lapte

*Rasa Friză olandeză : Datorită însuşirilor valoroase de producţie şi a capacităţii apreciabile de adaptare, rasa s-a răspândit în întreaga lume.

Rasa manifestă aptitudini remarcabile pentru producţia de lapte, menţinându-şi în oarecare măsură şi aptitudinile pentru producţia de carne. Nivelul productiv al rasei este de peste 8400 kg, cu producţii individuale frecvente, la vacile adulte, de 9000 – 12000 kg lapte.

Are aptituini forte bun pentru mulsul mecanic cu viteza de eliberare a laptelui de 2,6 – 2,6 kg/min, simetria funcţională 45 – 46 % şi consumă sub 0,96 UL/kg lapte. Lactaţia I – a reprezintă 80 % din lactaţia maximă, care este atinsă la a II – a lactatie.

În producţia de carne se comportă bine. Tineretul îngrăşat în sistem intensiv realizează sporuri medii zilnice de circa 900 g, cu un consum de 6,71 UNC/kg spor iar la vârsta de 16 luni atinge greutatea de 480 kg.

De menţionat este că rasa a participat direct sau indirect la formarea a peste 40 de rase, cu genofondul mai mult sau mai puţin specific.

* Rasa Bălţată roşu cu alb olandeză : A rezultat din vechea rasă olandeză care a fost ameliorată o lungă perioadă de timp în direcţia producţiei mixte, acordându-se o pondere mare caracterelor pentru carne.

Aptitudinile rasei pentru producţia de lapte s-au îmbunătăţit foarte mult în urma încrucişărilor acesteia cu rasa Red Holstein. Procucţia medie de lapte este de 6640 kg cu 4,45 % grăsime şi 3,5 % proteină. De asemenea, are aptitudini bune si pentru carne. Tineretul supus îngraşării realizează sporuri medii zilnice de 1000 g iar randamentul la sacrificare, în medie, de 56 %.

În comparaţie cu rasa Bălţată negru cu alb, se remarcă prin precocitate mai mare la îngraşare şi o carne de calitate mai bună.

Rasa are remarcabile însuşiri morfoproductive şi se foloseşte cu succes la ameliorarea raselor de tip Simmental.

* Rasa Friză israileană : S-a format prin încrucişarea taurinelor locale Baladz, rasa siriană Salodz şi rasa Damasc respectiv Friză olandeză şi germană.

Conformaţia este tipică raselor de lapte, profil trapezoidal, trunchi lung şi adânc, linia superioară dreaptă iar crupa lungă, largă şi orizontală. Ugerul se pretează foarte bine la musul mecanic şi este bine dezvoltat. Constituţia este fină, temperament vioi iar caracterul docil. Maturitatea somatică se încheie la circa 4 ani şi poate fi folosită la reproducţie la 16 – 17 luni.

Rasa manifestă aptitudini deosebite în producţia de lapte şi carne. În anul 1964 producţia a fost de numai 3700 kg lapte şi 136 kg grăsime,în prezent producţia de lapte ajunge la 10.775 kg lapte şi 3,58 % grăsime.

* Rasa Jersey : Este originară din insula cu acelaşi nume din Anglia, situată în canalul Mânecii la 14 mile depărtare de coasta franceză.

Longevitatea productivă remarcabilă 10 – 12 ani, precocitatea pronunţată, capacitate de adaptare şi sănătate bună. Junincile fata la 24 – 26 luni.

Este o rasă specializată pentru lapte şi unt cu o medie a productivităţii de lapte de 5000 kg în ţara de origine şi 5,5 – 6 % grăsime.

Datorită indicilor valoroşi pentru producţia de lapte, rasa Jersey are o largă răspândire pe Terra, în toate continentele.

În ţara noastră a fost importantă în perioada 1957 – 1961 pentru a se urmări cum se adaptează la condiţiile de exploatare ( a realizat 2910 – 3980 kg/ lactaţie, 4,81 – 5,91 % grăsime ) şi prin încrucişări de infuzie cu rasele Brună, Bălţată românească şi Roşie dobrogeană. Condiţiile de exploatare au făcut ca materialul importat să nu poată fi păstrat.

* Rasa Angler ( Angeln ) : S-a format în Germania cu peste două secole şi a fost crescută în direcţia producţiei de lapte.