Standardizarea și rolul ei în asigurarea calității

Asigurarea şi ridicarea continuă a calităţii produselor constituie scopul principal al activităţii de standardizare într-o economie de piaţă. Prescripţiile de calitate, incluse în standarde, ţin seama de cuceririle ştiinţei şi tehnicii, cerinţele pieţei (concretizate prin comportamentul consumatorului), iar aplicarea acestor prescripţii de către întreprinderile producătoare, contribuie la perfecţionarea continuă a proceselor de producţie şi implicit în livrarea unor produse de calitate superioară.

Standardul ca definire etimologică este un document stabilit prin consens aprobat de un organism recunoscut care prevede, pentru utilizări comune şi repetate, reguli, prescripţii şi caracteristici referitoare la activităţi sau rezultatele acestora, în scopul obţinerii unui nivel considerat optim de ordine într-un context dat. Standardul de stat este un document cu caracter de lege prin care se impun norme unitare şi raţionale de producţie (tehnologie, dimensiuni, calitate, recepţie, clasificare, nomenclaturi etc.), obligatorii în toate ramurile economiei naţionale. Standardele de stat stabilesc condiţiile tehnice de calitate pe care trebuie să le îndeplinească produsele pentru a putea fi introduse în circulaţie, precum şi metodele pentru determinarea calităţii produselor respective. De asemenea, standardele cuprind prescripţii cu referire la depozitare, ambalare, marcare, transportul produselor etc., iar în cadrul altor standarde se stabileşte terminologia pentru produsele standardizate. Standardele de stat au caracter de lege, iar nerespectarea acestora atrage sancţionarea celor vinovaţi.

Elaborarea şi aprobarea standardelor. Coordonarea şi efectuarea activităţii de standardizare se realizează de către Institutul Român de Standardizare, organ de specialitate al administraţiei publice centrale, în subordinea Guvernului. Institutul Român de Standardizare colaborează cu ministerele şi celelalte organe centrale şi locale ale administraţiei publice, cu organele de standardizare din alte ţări şi reprezintă România în organizaţiile regionale şi internaţionale de standardizare.

Elaborarea programelor de standardizare pentru standardele române, elaborarea proiectelor acestor standarde, propunerile de reconfirmare, modificare, suspendare sau anulare a standardelor române, precum şi lucrările privind activităţile de standardizare internaţională, inclusiv regională, se fac de către comitetele tehnice de standardizare. Aceste comitete tehnice de standardizare sunt înfiinţate pe baza acordului prealabil al Institutului Român de Standardizare, în diverse domenii de activitate, şi se organizează pe lângă regii autonome, societăţi comerciale, instituţii publice şi alte persoane juridice. Modul de lucru al comitetelor tehnice de standardizare, structura, conţinutul şi regulile de redactare ale standardelor se stabilesc prin standarde române cu caracter metodologic, elaborate de către un comitet tehnic de standardizare, înfiinţat pe lângă Institutul Român de Stamdardizare. Acest institut coordonează activitatea desfăşurată de comitetele tehnice de standardizare, furnizează informaţii acestora şi urmăreşte corelarea dintre standardele române, cu standardele internaţionale (prin alinierea la parametrii înscrişi).

Fiecare standard - sau după denumirea prescurtată STAS - tratează o problemă separată, iar împreună cu alte standarde se regăsesc într-o anumită grupă ce reprezintă un domeniu de utilizare.

Standardizarea constituie deci, activitatea organizată, sistematică şi permanentă de elaborare şi aplicare a standardului.

În condiţiile economiei de piaţă, ale progresului rapid al tuturor sectoarelor economiei naţionale şi ale modernizării proceselor de producţie, standardizarea are sarcina de a reglementa producţia şi circulaţia materiilor prime, semifabricatelor şi produselor finite şi de a contribui la introducerea tehnicii avansate, prin:

- simplificarea sau tipizarea produselor;

- unificarea terminologiei şi uneori a formelor, care uşurează aprovizionarea, producerea în masă etc.;

- specificarea, care urmăreşte înscrierea în standarde a caracteristicilor tehnice de obţinere, de folosire, de verificare a calităţii şi condiţiilor minime de calitate (diferenţiate pe categorii de calitate).

Standardizarea este o activitate importantă în economia naţională, o cale principală prin care se asigură coordonarea diferitelor ramuri într-o economie de piaţă, îmbunătăţirea calităţii produselor prin accelerarea aplicării progresului tehnic şi dinamica pieţei, ducând în final la creşterea volumului producţiei.

Ca atare prin standardele de stat se urmăreşte a se asigura în mod unitar şi general:

- ridicarea calităţii produselor pe baza unor realizări performante pe plan naţional şi mondial;

- creşterea gradului de competitivitate a produselor pe piaţa internaţională;

- reducerea consumurilor specifice de materii prime, materiale şi de manoperă;

- promovarea utilizării cu precădere de materiale noi şi înlocuitori din producţia internă, apte de a substitui materialele scumpe şi deficitare, precum şi valorificarea superioară a materiilor prime secundare (mai ales din producţia agricolă);

- extinderea produselor pe clase de calitate şi corelarea prevederilor de calitate din standardele de stat ale produselor finite cu acelea ale materiilor prime, precum şi includerea metodelor de determinare şi verificare a calităţii.