Țesături - generalități

Cele mai importante produse textile sunt ţesăturile. Ţesătura textilă este o foaie plană, subţire şi flexibilă, Ţesătura este formată prin întrepătrunderea, prin încrucişarea perpendiculară a două ansambluri de fire: urzeala (în lungime) şi bătătura (în lăţime). Ele se obţin prin operaţii pregătitoare ale ţesutului ca: rămuirea, bobinarea, urzirea, încleiere urzelii, năvădirea, după care urmează ţeserea propriu-zisă. Modul de încrucişare ce produce diferite desene, efecte de suprafaţă, structură şi calitate, se mai numeşte legătură, armură sau compoziţie. Cele trei legături fundamentale ale ţesătoriei sunt:

1. legătura de pânză, sau tafta (taffetas); firele din urzeală şi cele din bătătură sunt dispuse că tabla de şah, în 2 iţe. Suprafaţa are aspect neted, de o desime medie, cu rezistenţă mare cu faţă identică pe ambele părţi.

2. legătura serj (serge) sau în diagonală, în 3 sau mai multe iţe, cu dungi continue oblice (grade de legătură). Există mai multe variante diagonal de bătătură, de urzeală şi diagonal echilibrat. Caracteristica acestei legături este rezistenţa şi desimea medie, suprafaţa este moale. Se recomandă pentru rochii, căptuşeli, costume etc.

3. legătura satin (atlas), o legătură serj cu încrucişări împrăştiate după un anumit model, produce o suprafaţă cu luciu, de obicei în 5 şi 8 iţe. Apar două suprafeţe: una netedă şi una lucioasă. Caracteristică este capacitatea de alunecare a ţesăturii. Se recomandă pentru căptuşeli, feţe de plapomă, draperii, rochii, lenjerie de corp etc.

1. legături derivate din legăturile fundamentale cel mai des utilizate sunt cele rezultate din legătura de pânză: rips şi panama. Prima se utilizează pentru stofe de mobilă, panglici, covoare.

2. legături combinate sunt obţinute prin combinarea legăturilor fundamentale şi a celor derivate între ele rezultând jocuri de carouri, dungi transversale şi/sau longitudinale ale suprafeţei materialului.

În-afară de aceste legături fundamentale mai există nenumărate varietăţi cu legături fantezie, rezultând dungi colorate, diferite răsuciri; desimea firelor se pot provoca alte efecte.

Tehnica ţesăturilor speciale cere: ţesături întărite, ţesături goale (ţesături pentru furtunuri), ţesături de catifea şi pluş, materialele de prosoape, covoare (împletite cu mâna sau ţesute cu puf netuns sau tuns), stofe cu diferite desene (fabricate cu maşina Jaquard); damasc, stofe şi benzi broşate.

Ca urmare a modului de realizare, ţesăturile prezintă o bună stabilitate şi rezistenţă la purtare. Industria textilă din ţara noastră realizează o diversitate de ţesături care sunt utilizate atât pentru confecţionarea îmbrăcămintei cât şi pentru alte destinaţii. Clasificarea ţesăturilor se poate face în funcţie de îmbrăcămintea la care se utilizează. Sau ţesăturile se mai pot clasifica după natura materiei prime, a compoziţiei fibroase; astfel acestea se pot împărţi în ţesături de bumbac, din în şi cânepă, din lână, din mătase şi din fire sintetice. Fiecare categorie de ţesuturi poate fi utilizată pentru confecţionarea unui produs, sau o grupă de produse specifică caracteristicilor funcţionale şi sezonului în care se poartă.

Sortimentul de ţesături

Ţesăturile de bumbac sunt în general ţesături uşoare care se produc pe lăţimi de 70, 80 şi 90 cm şi se pliază sau balotează pe întreaga lăţime. Aceste ţesături sunt destul de subţiri având un grad ridicat de higroscopicitate ceea ce le recomandă la confecţionarea lenjeriei şi îmbrăcămintei subţiri. Ţesăturile de bumbac se produc în culori pastel, imprimate, cu dungi sau numai albite.

Pe lângă această categorie de ţesături subţiri, din bumbac se mai produc şi ţesături pentru costume numite ţesături semigroase. Aceste ţesături au lăţime de 120 şi 140 cm fiind prezentate sub formă de baloturi după ce au fost în prealabil dublate.

Ţesăturile semigroase din bumbac se întrebuinţează la confecţionarea rochiilor, fustelor, pantalonilor costumelor şi unor pardesiuri, echipamente de protecţie, bluze de vânt sau pelerine de ploaie. Ţesăturile semigroase din bumbac se produc în culori diferite în funcţie de produsul la care se utilizează.

Ţesăturile de bumbac se pot realiza numai din fibre de bumbac (100 %) sau în amestec cu fibre sintetice. Ţesăturile produse în amestec cu alte fibre se numesc ţesături tip bumbac datorită conţinutului de fibre din bumbac care se află în componenţa acestor ţesături.

Pe lângă produsele subţiri ş semigroase, care pot fi confecţionate din ţesături de bumbac, mai poate fi confecţionată şi îmbrăcăminte groasă (pardesie, paltoane sau jachete). Aceste produse pot fi realizate din ţesături subţiri sau semigroase din bumbac sau tip bumbac, dacă se dublează cu vată, cu vatelină sau cu blănuri.

Ţesăturile de in şi cânepă sunt ţesături obţinute prin încrucişarea firelor de în cu in, in cu cânepă sau in cu bumbac. În funcţie de compoziţia firelor din ţesătură, acestea pot fi ţesături de in pur, de cânepă pură, sau în amestec. Ţesăturile de in şi cânepă se produc pe lăţimi de 80, 90 şi 130 cm Aceste ţesături pot fi destinate pentru confecţionarea îmbrăcămintei sau tapiţerii pentru mobilă, draperii, huse pentru mobilă etc. În funcţie de destinaţia pe care o au, aceste ţesături se produc în culori diferite, cu dungi sau imprimeuri florale.

Ţesăturile din in şi cânepă se folosesc la confecţionarea îmbrăcămintei pentru femei şi bărbaţi la produse cum ar fi: rochii, fuste, bluze, jachete, costume, bluze de vânt şi altele.

Câteva denumiri comerciale ale unor ţesături de bumbac, tip bumbac şi de in:

ajour, aţică, barchet, batist, canafas, catifea, cord, creton, damasc, dejalen, doc, dril, duvetine (piersică), etamină, fagure, eponge, finet, flanel, bob de orez, gobelin, gradel, hessian (din iută), indian, inişor, inlet, jacard, linon, moleschin, muselină, nanchin, olandă, olandină, opal, panama, pichet, picior de cocoş, pânză ţărănească, poplin, pluş, rips, rooshar, reitcord, satinet, sibir, şifon, tifon, frotir (eponj buclat), vatelină, velur, zefir.

Ţesăturile din lână sunt materiale textile obţinute prin încrucişarea firelor de lână cu lână sau cu fire de altă natură. În cazul când ţesătura de lână conţine şi alte fibre se numeşte ţesătură tip lână.

Ţesăturile din lână se produc pe lăţimea de 90, 140 şi 150 cm, în culori şi nuanţe diferite. Astfel, ţesăturile pot fi în culori uni, cu dungi, în carouri cu una sau ambele feţe utilizabile. Ca grosime, ţesăturile din lână sau tip lână, pot fi: ţesături subţiri, semigroase sau groase. Întrebuinţarea acestora în procesul confecţionării se face avându-se în vedere