Optimizarea Procesului de Extractie a Titeiului pe un Grup de Sonde

Imagine preview
(9/10 din 1 vot)

Acest referat descrie Optimizarea Procesului de Extractie a Titeiului pe un Grup de Sonde.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 9 fisiere doc de 96 de pagini (in total).

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: M. Coloja

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 9 puncte.

Domeniu: Metalurgie si Siderurgie

Cuprins

Introducere.
Capitolul I
Geologia structurii Bibeşti-Tulburea.
1.1. Stratigrafia şi litologia.
1.2. Tectonica.
1.3. Obiectivele de interes petrolifer.
1.4. Distributia initială a fluidelor.
1.5. Condiţii inţiale de zăcământ.
Capitolul II
Proiectarea regimului tehnologic de funcţionare în erupţie artificială continuă .
2.1. Principii generale.
2.2. Prezentarea algoritmului de calcul pentru stabilirea punctelor de injecţie.
2.2.1 Determinarea curbei de comportare a stratului.
2.2.2. Determinarea variaţiei presiunii în ţevile de extracţie prin metoda Hagedorn-Brown.
2.2.3. Determinarea punctelor de injecţie.
2.3.Sonda1. Date de producţie.
2.3.1. Determinarea curbei de comportare a stratului.
2.3.2. Determinarea curbelor gradient de deasupra punctelor de injecţie.
2.3.3. Determinarea curbei de variaţie a presiunii gazelor din coloană.
2.3.4. Determinarea curbelor gradient de sub punctele de injecţie.
2.3.5. Determinarea debitului de lichid optim.
2.3.6. Determinarea curbei gradient de deasupra punctului de injecţie pentru debitul optim.
2.3.7. Determinarea curbei gradient de sub punctul de injecţie pentru debitul optim.
2.3.8. Calculul supapelor.
2.4.Sonda2. Date de producţie.
2.4.1. Determinarea curbei de comportare a stratului.
2.4.2. Determinarea curbelor gradient de deasupra punctelor de injecţie.
2.4.3. Determinarea curbei de variaţie a presiunii gazelor din coloană.
2.4.4. Determinarea curbelor gradient de sub punctele de injecţie.
2.4.5. Determinarea debitului de lichid optim.
2.4.6. Determinarea curbei gradient de deasupra punctului de injecţie pentru debitul optim.
2.4.7. Determinarea curbei gradient de sub punctul de injecţie pentru debitul optim.
2.4.8. Calculul supapelor.
Capitolul III
Pompajul elicoidal.
3.1. Generalităţi.
3.2. Instalaţia de pompare cu pompe elicoidale.
3.2.1. Echipamentul de fund al sondelor echipate cu pompe elicoidale.
3.2.2. Echipamentul de suprafaţă al sondelor echipate cu pompe elicoidale.
3.3. Avantajele şi dezavantajele utilizării pompelor elicoidale. Domenii de aplicabilitate.
3.4. Metoda energetică pentru stabilirea numărului de stabilizatori ai garniturii de prăjini de pompare.
3.5. Alegerea pompelor elicoidale.
3.6. Metodologia de calcul a unei instalaţii de pompare elicoidale.
3.6.1. Sonda S1.
3.6.2. Sonda S2.
3.7. Factori care influenţează proiectare şi funcţionarea pompelor elicoidale.
Concluzii.
Bibliografie.

Extras din document

INTRODUCERE

In stadiul actual al necesitatii in continua crestere de surse de energie , industria extractiva de hidrocarburi reprezinta unul din cele mai importante sectoare de activitate.

In acest context se vizează cresterea productiei de titei , atat prin descoperirea de noi rezerve , cât si prin marirea factorului de recuperare in special.

Stimularea productivitatii sondelor , conjugata cu extragerea unor debite cat mai mari in momentul inundarii sondelor de reactie , contribuie la marirea factorului de recuperare.

Perfectionarea metodelor de extractie a titeiului prin sonde , pe baza unei exploatari absolut stiintifice care sa duca atat la marirea productiei de titei cat si la reducerea consumului de energie , constituie un domeniu de activitate deosebit de important.

Perioada de tranzitie spre o economie de piata si limitarea rezervelor de titei si gaze fac ca atentia sa se indrepte spre exploatarea zacamintelor cantonate la mari adancimi , exploatarea platformei continentale a Marii Negre precum si marirea factorului de recuperare a titeiului din zacaminte.

In acest sens in proiect sunt analizate doua din sistemele de extractie in vaderea alegerii sistemului optim.

Sunt tratate astfel probleme legate de de extractia titeiului prin gaz-lift continuu şi pompaj elicoidal .

În vederea alegerii sistemului optim de extractie s-a luat drept criteriu de comparatie energia minima consumata pentru extractia aceluias debit de lichid.

Totodata s-au prezentat avantajele cat si limitele fiecarui sistem de extractie , in parte cat si metodele de calcul si alegere a echipamentelor de extractie care se face in functie de conditiile concrete existente in zacamant si chiar in fiecare sonda.

Specialistii care lucreaza in industria extractiva de petrol , au fost si sunt preocupati de gasirea unor metode care sa permita analiza si evaluarea cat mai exacta a curgerii amestecului de titei , gaze si apa prin coloane si tevi de extractie.

Cercetarile si experimentele efectuate in conditii de laborator si de santier , au condus la stabilirea unui numar relativ mare de teorii care au pus la dispozitie procedee pentru calculul gradientilor de presiune necesari in evaluarea variatiei presiunii in lungul acestor coloane .

CAPITOLUL I:

GEOLOGIA STRUCTURII BIBESTI-TURBUREA

1.1.Stratigrafia si litologia

Sondele de mare adancime sapate pe structura au interceptat la cca 5000m o serie de varsta Paleozoic(Devonian) constituita din dolomite calcaroase fisurate.

Triasicul este dispus discordant peste Devonian, iar in baza (T1) are un complex arezo-argilos, de culoare rosie si uneori gresii silicioase in alternanta cu frecari laterale la faciesuri carbonatice.Triasicul2, (T2) este format din depozite marine si lagunar continentale, predominant calcaroase.

Triasicul3, (T3), este constituit dintr-o alternanta de gresii, nisipuri, marne si marno-calcare. Dupa o noua discordanta, urmeaza Jurasicul superior, cu depozite carbonatice,local evaporite.

Seria Mio-Pliocena incepe cu depozite tortoniene, exclusiv terigene. Seria are in baza conglomerate si marne, uneori cu sare.

Sarmatianul, depus dscordant si discontinuu peste Tortonian, este alcatuit din gresii si nisipuri in alternanta cu marne.

Meotianul apare dezvoltat in facies nisipos, Partianul in facies marnos si Levantin-Dacianul in facies detritic grosier.

In cadrul acestor succesiuni au fost observate discontinuitati de proportii limitate intre Tortonian-Sarmatian si, in Sarmatian, si intre Sarmatian si Meotian.

Structura Turburea-Bibesti este situata in zina nordica a Platformei Moesice, la contactul cu Depresiunea getica, in imediata vecinatate a structurii Bulbuceni.

Din punct de vedere litologic, zacamintele sunt cantonate in roci dolomitice fisurate( Paleozoic), gresii silicioase (Triasic inferior) si gresii calcarosase fisurate(Triasic mediu- T2) si gresii calcaroase cu nisipuri( Sa si Me).

Scara 1:25.000 Figura 1.2. Modelul de zacamant

Structura Bibeşti-Turburea

1.2. Tectonica

Din punct de vedere tectonic structura prezinta carcteristicile generale ale sectorului nord-vestic al Platformei Moesice, si anume:

-forma hemianticlinala;

-sistem de falii cu orientare aproximativa est-vest(falii longitudinale pararele cu falia Pericarpatica)

-sistem de falii orientate aproximativ Nord-Sud(falii transversale).

La nivelul formatiunilor din baza Sarmatianului unele falii au caracter etans, caracter care se atenueaza la partea superioara(Sa V) permitand comunicatia intre blocuri.

Structura Turburea-Bibesti este situata in zina nordica a Platformei Moesice, la contactul cu Depresiunea getica, in imediata vecinatate a structurii Bulbuceni. Aliniamentul structural este afectat de un sistem de falii longitudinale ci directie Vest-Est(pararele cu falia Pericarpatica) si de un sistem de falii transversale cu directii Nord-Sud. Sistemele de falii compartimenteaza structura in blocuri.

De regula, faliile longitudinale (F-F3) sunt etanse, iar cele transversale (f-f4) nu au intotdeauna caracter etans, sariturile lor fiind reduse spre partea superioara.

Odata cu trecera la obiective superioare, unele dintre falii dispar, Sarmatianul fiind mult mai simplu din punct de vedere tectonic.

O parte din accidentele tectonice se reiau in Meotian, avand in vedere discordanta usoara evidentiata la trecerea din Sarmatian in Meotian, cu atat mai mult cu cat Meotianul este insuficient cunoscut prin sonde si prin seismica.

Fisiere in arhiva (9):

  • 1.Geologia.doc
  • 2.Eruptia artificiala cont S1.doc
  • 2.Eruptia artificiala cont S2.doc
  • 3.Pompaj elicoidal .doc
  • 4.Concluzii.doc
  • 5.Cuprins.doc
  • 6.Bibliografie.doc
  • Pagina 1.doc
  • Pagina 2.doc

Alte informatii

UNIVERSITATEA PETROL-GAZE DIN PLOIEŞTI FACULTATEA INGINERIA PETROLULUI ŞI GAZELOR SPECIALIZAREA: INGINERIE DE PETROL ŞI GAZE