Domenico Scarlatti

Referat
8/10 (1 vot)
Domeniu: Muzică
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 22 în total
Cuvinte : 5134
Mărime: 1.76MB (arhivat)
Cost: 2 puncte
Cate ceva despre sonatele pentru pian ale lui Scarlatti, pentru cei care urmeaza o facultate de profil.

Extras din document

Fiu al lui Alessandro Scarlatti, Domenico Scarlatti beneficiaza de o educatie muzicala adecvata, care îi va permite ulterior sa devina organist si compozitor al capelei regale din Napoli. În acest timp compune trei opere: Ottavia ristituita al trono(1703), Giustino(1703) si Irene(1704). În 1705 pleaca la Venetia cu o scrisoare de recomandare adresata lui Fernando de Medici: ”Acest fiu este un vultur caruia abia au început sa-i creasca aripile . Nu trebuie sa ramâna trândav în cuibul sau si nu eu sunt cel care îl va împiedica sa-si ia zborul.” În pelerinajul sau urmeaza Roma, unde face cunostinta cu Händel si cu muzicianul englez Thomas Roseingrave, care mai târziu se va stradui sa-i promoveze sonatele la Londra. În acest interval de timp compune mai multe opere si magnificul sau Stabat mater la zece voci. În 1719 se stabileste la Lisabona, în postul de capelmaistru al regelui Joao al V-lea al Portugaliei, unde se va ocupa cu educatia muzicala a fratelui regelui, Don Antonio si mai ales a fiicei sale, printesa Maria Barbara, pentru care a compus cea mai mare parte a sonatelor sale. Dupa casatoria printesei si mutarea la Madrid nu mai compune decât muzica pentru instrumentele cu claviatura.

Sonatele pentru pian

Din cele 555 de sonate numerotate de Kirkpatrick mai putin de zece sunt incomplete sau de autenticitate discutabila. Aproape toate editiile din epoca sunt englezesti si toate se bazeaza pe unica publicatie semnata de Scarlatti însusi, cele treizeci de essercizi per gravicembalo, dedicate regelui Portugaliei si prefatate astfel: “Cititorule, fie ca esti dilletante sau cunoscator, nu astepta de la aceste compozitii sa reprezinte o învatatura profunda, ci mai degraba o ingenioasa gluma artistica, destinata sa te familiarizeze cu maiestatea clavecinului. Nu am fost determinat sa le public nici din considerente materiale, nici din ambitie, ci pur si simplu de supunere. Poate va vor fi agreabile (…). Arata-te asadar mai mult uman decât critic si prin aceasta placerea îti va creste. În ceea ce priveste pozitia mâinilor, sa stiti ca prin D este indicata dreapta, iar prin S stânga. Cu bine.”

Sonatele lui Scarlatti sunt toate concepute într-o singura miscare si numerotate individual, dar în unele manuscrise se reunesc deseori în grupuri de doua, mai rar trei, în general în aceeasi tonalitate. Prin caracterul lor, sonatele reunite în acest mod pot la fel de bine sa se opuna sau sa se completeze. Forma este întotdeauna binara, fiecare din cele doua parti fiind în principiu repetata, iar sfârsiturile fiecarei parti sunt întotdeauna identice (sfârsitul primei parti pe dominanta, sfârsitul celei de-a doua pe tonica).

Diferenta esentiala fata de forma clasica de sonata consta în faptul ca începutul sonatei nu este niciodata reluat în cursul celei de-a doua parti. Sentimentul de reexpozitie cedeaza rolului de dezvoltare modulatorie pe care si-l asuma partea a doua. În acest cadru aparent restrâns si uniform, Scarlatti desfasoara comorile unei imaginatii inepuizabile.

Preview document

Domenico Scarlatti - Pagina 1
Domenico Scarlatti - Pagina 2
Domenico Scarlatti - Pagina 3
Domenico Scarlatti - Pagina 4
Domenico Scarlatti - Pagina 5
Domenico Scarlatti - Pagina 6
Domenico Scarlatti - Pagina 7
Domenico Scarlatti - Pagina 8
Domenico Scarlatti - Pagina 9
Domenico Scarlatti - Pagina 10
Domenico Scarlatti - Pagina 11
Domenico Scarlatti - Pagina 12
Domenico Scarlatti - Pagina 13
Domenico Scarlatti - Pagina 14
Domenico Scarlatti - Pagina 15
Domenico Scarlatti - Pagina 16
Domenico Scarlatti - Pagina 17
Domenico Scarlatti - Pagina 18
Domenico Scarlatti - Pagina 19
Domenico Scarlatti - Pagina 20
Domenico Scarlatti - Pagina 21
Domenico Scarlatti - Pagina 22
Domenico Scarlatti - Pagina 23

Conținut arhivă zip

  • Domenico Scarlatti.doc

Alții au mai descărcat și

Evolutia limbajului stilistico-interpretativ violonistic de la Baroc la Modernism

Capitolul I Johann Sebastian Bach (1685-1750) 1.1 Încadrare în epocă Opera lui J. S. Bach se înscrie în istoria muzicii în curentul numit...

Miniatura Romantica la Frederic Chopin

Motivatia alegerii temei Frédéric Chopin este unul dintre cei mai de seama reprezentanti ai Romantismului muzical, ramane cel care a imbogatit...

Creatia Instrumentala si Vocal Instrumentala a lui Johan Sebastian Bach

Mi-am ales pentru lucrarea de atestat Johan Sebastian Bach pentru ca creatia lui cuprinde aproape in intregime lucrari de circumstanta, strans...

Contributia lui Franz Liszt la Dezvoltarea Artei Pianistice

Personalitatea lui Franz Liszt reprezint[ un moment de referin[ ]n muzica secolului al XIX-lea, iar specificul vieii =i creaiei sale ne poate face...

O Foarte Scurta Istorie a Muzicii

Cultura muzicala in antichitate Pana in prezent, istoria Orientului Antic constituie cea mai veche dovada a existentei lumii. Intins din estul...

Romantismul

Probabil ca cea mai framantata epoca pe care a strabatut-o istoria muzicii universale a fost aceea in care s-a nascut avantat, innoitor, demiurgic,...

Stilul Mozartian in Interpretarea Pianistica

Pe langa calitatile sale creatoare, Mozart a fost si un mare pianist. Virtuozitatea pe care o poseda a starnit admiratia si entuziasmul...

Impresionismul Muzical

Curentul artistic al impresionismului a aparut in Franta in ultimele decenii ale secolului XIX si s-a propagat in Germania, Italia, Rusia si mai in...

Ai nevoie de altceva?