Mozart

Wolfgang Amadeus Mozart

Johannes Chrisosthomus Wolfgangus Theophilos Mozart s-a nascut în data de 27 ianuarie 1756 în orasul Salzburg din Austria, într-o familie de muzicieni. Tatal Leopold a fost un muzician cunoscut ajungând compozitor la curte si vicecapelmaistru. A realizat sonate, simfonii ( Vânatoarea, O calatorie muzicala cu sania, Nunta taraneasca ), fiind totodata si un interpret talentat cu o vasta cultura muzicala.

În acest mediu familial, în care muzica era preocuparea principala, nu se putea ca micul Wolfgang sa nu o îndrageasca înca din primii ani ai vietii. La trei ani se catara singur pe scaunul clavecinului si inventa frânturi de melodii care sunau vesel. La patru ani, a compus un concert pentru clavecin, o piesa naiva, desigur, dar încarcata de melodii usoare, pe care tatal sau le-a înregistrat pe portative, micul Wolferl (cum îl alintau parintii) necunoscând notele.

Pasiunea pentru muzica îl face sa uite de jocurile copilariei, preferând sa stea în fata clavecinului sau sa cânte la vioara ore întregi, ajungând ca la cinci ani sa execute cu virtuozitate, la clavecin si vioara, concerte întregi, scrise de compozitorul Wagenseil (precursor al clasicismului).

Dar viata avea sa ia o intorsatura neasteptata o data cu concertul din seara de Craciun a anului 1761 organizat în sala de festivitati din Salzburg când copilul a uimit asistenta prin interpretarea pe care a facut-o la orga si la vioara.

Tatal Leopold a luat decizia de al prezenta împreuna cu sora lui Nannerl (cu cinci ani mai mare ca Wolferl) în marile centre muzicale ale Europei. Timp de zece ani au urmat, peregrinari prin marile orase europene, care si-au pus amprenta nefasta pe fizicul fragil si gingas al micului artist.

În ianuarie 1762 concerteaza la Munchen în fata electorului de Bavaria, în septembrie acelasi an concerteaza la Passau unde arhiepicopul ramâne încântat de muzica lor, dar marea consacrare o au la Viena în aceasi luna când î-si arata virtuozitatea în fata majestatilor imperiale Maria Tereza si Francisc. Aici s-a întâlnit cu Haydn care a spus “este de ajuns, puiule, acum trebuie sa te odihnesti putin”. La Viena se îmbolnaveste de o forma grava de scarlatina care îl tine departe de concerte câteva luni.

În august 1763, la Frankfurt, Mozart a cântat si a improvizat la vioara si la clavecin, încântând auditoriul, care, la urma, l-a ovationat si l-a încarcat cu daruri. Printre spectatori s-a aflat si tânarul Goethe care a fost emotionat pâna la lacrimi. Au urmat Aix-la-Chapelle unde a fost admirat ca organist si la Bruxelles de unde s-a pastrat un allegro în do major.

În noiembrie 1763 familia Mozart a ajuns la Paris. Pentru a li se deschide usile saloanelor muzicale, Leopold Mozart s-a folosit de o scrisoare de recomandare adresata lui Mechior Friedrich Grimm, stabilit aici ca secretar al ducelui de d Orleans si prieten cu Diderot si cu J.J. Rousseau, în resedinta sa din Paris patrona un salon artistic în care se aduna tot ce avea mai stralucitor “orasul luminilor” în domeniile artei. Timp de cinci luni prin intermediul lui Grimm s-au deschis portile marilor saloane, ajungând sa concerteze si la Versailles în prezenta lui Ludovic al XV- lea. A cântat chiar si în apartamentul doamnei de Pompadour favorita regelui Frantei.

În climatul artistic francez, stimulat de succesele obtinute, copilul Mozart a compus si publicat primele lui opere definitive :patru sonate pentru clavecin si viora (K.V.6,7,8 si9)

Într-o conversatie cu J.J.Rousseau pe malurile Senei a spus ca la impresionat opera scrisa de Gluck si Catedrala Notre Dame. Prezenta lui aici a fost imortalizata de pictorul Ollivier (“Mozart cântând în palatul printului de Conti”), gravura lui Carmontelle (“Familia Mozart”), statueta lui Gustav Landgrebe (“Micul Mozart”) si o alta a lui Barrias (“Mozart copil”).

La 22 aprilie 1764 familia Mozart ajunge la Londra unde va ramâne un an si jumatate. A concertat în fata regelui George al III-lea al Angliei si a reginei, uimind asistenta cu usurinta cu care descifra partituri necunoscute de el, compuse de Bach, Haendel si altii. O întâmplare a ramas memorabila când fiul lui Johann Sebastian Bach, Johann Christian Bach, el însusi compozitor a executat prima parte a unei sonate proprii, dupa care s-a oprit si a spus copilului care-l urmarea atent:”Poti termina tu sonata aceasta a mea?” Spre uimirea întregii asistente Wolfgang s-a asezat la clavecin si a improvizat cu siguranta si precizie partile a doua si a treia ale sonatei. “Copilul acesta este un adevarat fenomen !” a rostit emotionat compozitorul.

În aceasta perioada a compus sase sonate pentru clavecin (K.V.10,11,12,13,14 si 15) doua simfonii (K.V. 16 si 19) si o serie de mise si motete.

Din cauza talentului fenomenal pe care îl avea au stârnit tot felul de banuieli bârfe si chiar reclamatii care sustineau ca manifestarile micului Mozart sunt doar mistificari. Unii spuneau ca în clavecin ar fi ascuns un automat care cânta mecanic, altii ca ar fi un pitic de 55 de ani. Pentru elimina aceste banuieli s-a întrunit Comisia Academiei de stiinte care a efectuat un control medical si-a cercetat certificatul de nastere al micului muzician, decretând ca acesta este un muzician genial precoce.

Între anii 1765 si 1769 concerteaza în Tarile de Jos: Gand, Anvers, Haga Amsterdam si Utrecht; din nou în Franta: Paris la Versailles, Dijon si Lyon;

Elvetia: Geneva, Lausane, Berna si Zurich; Germania: Munchen si Donauechigen unde printul Wenceslas de Furstenberg l-a retinut doua saptamâni. Revine din nou în Austria la Salzburg si apoi la Viena unde este a fost primit foarte bine. Aici face cunostiinta cu muzica lui Joseph Haydn care devenea tot mai cunoscut. Sub influenta muzicii acestuia Mozart a introdus menuetul în lucrarile sale. Din aceasta perioada dateaza trei simfonii (K.V.43,45,48)