Roți dințate

Se va analiza în acest capitol defectarea elementelor componente ale transmisiilor roţii dinţate.

În ciuda unei evidente simplităţi a unor astfel de sisteme mecanicei, totuşi modurile de distrugere posibile şi mecanismele acestora sunt foarte numeroase.

În principal degradarea transmisiilor cu roţi dinţate pot apare ca urmare a:

—distrugerii roţilor dinţate prin diverse mecanisme;

—uzării sau defectării lagărelor cu rostogolire sau cu alunecare;

—distrugerii sistemelor de etanşare şi ca urmare a pierderii parţiale sau totale de lubrifiant;

—uzării arborilor canelaţi;

—distrugerii prin oboseală a arborilor de transmisie;

—corodării carcaselor şi a apariţiei fisurilor prin care se poate scurge lubrifiantul;

—degradării lubrifianţilor şi ca urmare a apariţiei altor tipuri de defecte ale elementelor prezentate mai sus.

O primă observaţie asupra degradării în general a unui sistem mecanic de transmisie cu roţi dinţate este faptul că acesta se poate defecta mai frecvent ca urmare a deteriorărilor care apar în lagărele cu rostogolire decât ca urmare o defectării roţilor dinţate.

Cu toate că atât roţile dinţate cât şi rulmenţii sunt supuse unor tensiuni variabile de contact, rulmenţii sunt mult mai sensibili la particulele dure care pot exista în lubrifiant ca urmare a desprinderii acestora în timpul rodajului sau ca urmare a distrugerii suprafeţelor metalice în contact. Se poate considera la general că 49 % din cauzele defectării transmisiilor cu roţi dinţate sunt cauzate de defectarea rulmenţilor, 41 %, din cauza defectării roţilor dinţate iar 16 % sunt alte cauze.

În afara mecanismelor principale de distrugere roţile dinţate şi lagărele se pot deteriora şi ca urmare a unor cauze cum ar fi: erori de aliniere ale rulmenţilor, arborilor şi roţilor dinţate (care provoacă aproximativ 19 % din totalul distrugerilor); erori de prelucrare (aproximativ 6 % din defecte); instabilitatea termică a elementelor componente (în special dilatări nedorite a arborilor pe care sunt montaţi rulmenţii şi a carcaselor în care sunt montaţi aceştia, aproximativ 9 % din defecte); vibraţii torsionale; suprasarcini ocazionale neprevăzute (aproximativ 13 % din defecte) care pot duce la distrugerea rulmenţilor sau a roţilor dinţate; suprasarcini provocate de diverse tipuri de cuplaje elastice, arbori cardanici, motoare electrice supradimensionate cu cupluri de pornire excesiv; contaminarea interioară sau exterioară a lubrifianţilor (aproximativ 25 % din defectări).