Adolescența

Intre aproximativ 11 si 18 ani, oamenii trec printr-o perioada foarte ciudata. Adolescentii sunt cunoscuti pentru toanele lor, pentru nesiguranta, angoase, impulsivitate, pentru faptul ca sunt usor impresionabili, nesabuiti si rebeli, ca si pentru faptul ca se culca la ore ciudate, au perioade rapide de crestere, cosuri si o serie intreaga de obiceiuri nesanatoase.

Psihologii sunt de multa vreme intrigati de existenta acestei perioade in viata umana, cu atat mai mult cu cat nici o alta specie nu trece prin asa ceva, dezvoltandu-se rapid de la copilarie la stadiul adult. Acest lucru a fost adevarat inclusiv pentru stramosii nostri - adolescentul este un fenomen specific uman.

Robert Darnton a aratat in cartea sa “Marele masacru al pisicii si alte episoade din istoria culturala a Frantei" ca in Franta sau Germania secolului 18 adolescentii erau considerati a fi niste adulti tineri si trebuiau sa indeplineasca toate activitatile specifice adultilor. Recunoasterea adolescentei ca o faza a existentei umane este o descoperire relativ recenta.

Abigail Baird, un specialist in stiintele congnitiei de la colegiul Dartmouth a conceput un test pentru a determina capacitatea de a evalua gradul de risc al unei situatii. S-au afisat pe un ecran, atat adolescentilor cat si adultilor, o serie de scenarii precum mancatul unei salate sau inotul cu rechinii, iar apoi li s-a cerut sa spuna daca actiunea era periculoasa sau nu. Cercetatorii au descoperit ca dureaza mai mult ca o persoana sa eticheteze o situatie drept "periculoasa" decat sa o eticheteze drept "nepericuloasa". Insa, in cazul adultilor dinferenta de timp dintre "periculoasa" si "nepericuloasa" e de 1,6 secunde in timp ce la adolescenti e de 1,75 secunde.

O echipa de psihologi din California au descoperit ca viteza cu care tinerii reusesc sa recunoasca expresiile pe fetele oamenilor scade brusc la varsta de 11-12 ani si dureaza ani de zile pana cand sa revina la normal.

Adolescentul este in cautarea personalitatii sale, a identitatii, nerabdator sa-si aleaga un personaj, gata sa-si cucereasca locul sau in lume. Emotivitatea apare cu putere in adolescenta. Mania, teama, nelinistea, gelozia, invidia, afectiunea, bucuria, curiozitatea sunt sentimente si trairi emotionale pe care adolescentul le resimte cu intensitate. Cand este criticat, ridiculizat, cand ceilalti doresc sa-i impuna, este indignat, se simte fustrat cand este blocat in realizarea a ceea ce-si doreste, discerne cu acuitate propria-i valoare si se revolta chiar impotriva comportarii sale.

Teama de scoala, dificultatile in relatiile de prietenie cu ceilalti, alegerea drumului profesional sunt surse ale nelinistii sale.

Principala caracteristica a adolescentului este altruismul, el vrea sa imbratiseze cauzele cele mai dificile, sa se dezvolte nelimitat.

Adaptarea sociala Tanarul adolescent incearca identificarea cu adultii: este tentat sa bea, sa fumeze, sa conduca automobilul, sa aiba relatii sexuale.

Interesele Timpul liber al adolescentului permite o largire a posibilitatilor de socializare si de dezvoltare a sa. Parinti trebuie sa-i invete, cu tact, sa foloseasca acest timp, sa fie preocupati de ceva si daca este posibil, sa se

entuziasmeze pentru o anumita activitate.

Trebuie incurajat sa practice un sport, sa participe la diferite activitati organizate la varsta lui (bineinteles, benefice).

Societatea ii starneste interesul, stabileste noi contacte sociale, convorbirile il ajuta sa gaseasca noi puncte de vedere, ii provoaca o atitudine mai libera fata de multe subiecte si-l ajuta la gasirea argumentelor.

Se contureaza interesul pentru o anumita profesie, interes pe care parintii trebuie sa-l sesizeze si sa-l ajute in alegerea facuta daca observa seriozitate in gandirea tanarului, daca nu, cu tact, fara a-i stirbi autoritatea, sa incerce a-i arata si alte fagase profesionale, nu impuse: tanarul este cel care-si alege vocatia.

Adolescentul este un nonconformist şi un luptător activ pentru îndeplinirea dorinţelor sale, un original în adaptarea soluţiilor urmărite, în modul de a privi şi de a se adapta la lumea înconjurătoare.

Adolescenţa cuprinde două faze:

- una timpurie între 10-11/13-14 ani, perioadă a transformărilor profunde fizice şi fiziologice, această perioadă se numeşte preadolescenţa sau pubertate.

- a doua perioadă 13-14/17-18 ani este cea a adolescenţei propriu-zise ce se caracterizează printr-o echilibrare puternică, intimă a concepţiei despre lume şi viaţă, prin clarificarea şi intensificarea elaborării idealurilor omului, printr-o mare dezvoltare a laturii cognitive, afective şi voliţionale a personalităţii.