Competențele de comunicare ale copiilor preșcolari

Reprezentând modalitatea prin care indivizii pot interacționa, comunicarea este calea prin care ne putem împărtăși idei, sentimente, trăiri. Este un proces care definește întreaga relație a omului cu lumea care îl înconjoară.

Consider că abordarea acestui subiect este importantă deoarece necesitatea de a comunica este prezentă încă din primele luni de viață. Deși, limbajul copilului antepreșcolar are un caracter situativ, fiind reprezentat doar de formularea răspunsurilor la anumite întrebări adresate de adult, odată cu intrarea la grădiniță, copilul începe să-și exprime sentimentele, trăirile și învață să socializeze cu cei din jurul lui. Toate acestea duc la construirea competenței de comunicare. Acest tip de competență reprezintă capacitatea de a aplica și folosi reguli gramaticale, de a formula expresii corecte din punct de vedere gramatical și de a le utiliza corect într-un context de comunicare adecvat.

Competența de comunicare construită în anii de grădiniță constituie o bază pentru viitorul școlar dar și pentru viitorul adult. De aceea, este necesar ca activitățile din cadrul preșcolarității să se axeze, în mod preponderent, pe educarea și însușirea corectă a limbajului.

În cadrul acestei lucrări am ales să prezint două dintre modalitățile de formare a competențelor de comunicare la preșcolari, și anume prin exerciții și prin jocuri.

Exercițiul este o metodă didactică care constă în efectuarea conștientă și repetată a unor acțiuni în vederea formării de priceperi și deprinderi, dezvoltării unor capacități și aptitudini, consolidării cunoștințelor dobândite și stimulării potențialului creativ al copiilor.

În ceea ce privește dezvoltarea limbajului la nivel preșcolar, conform Angelicăi Hobjilă, exercițiile se împart în mai multe categorii.

Prima categorie se referă la gradul de complexitate. Din aceasta fac parte exercițiile simple și cele complexe. Exercițiile simple se concretizează într-o singură operație, de exemplu, despărțirea unui cuvânt în silabe. Exercițiile complexe constau în rezolvarea mai multor operații. De exemplu, despărțirea unui cuvânt în silabe, precizarea numărului silabelor și a poziției în cuvânt a unei anumite silabe.

A doua categorie se raportează la gradul de funcționalitate. Aici sunt incluse exercițiile introductive, de bază, de consolidare, operatorii, exercițiile structurale, evaluative și de ameliorare.

În funcție de canalul folosit în realizarea operației, distingem exerciții verbale orale/scrise (despărțirea cuvintelor în silabe, citirea unor anumite imagini, exersarea formulelor de salut, etc), exerciții nonverbale (comunicare doar prin mimică, mimarea unor anumite cuvinte sau ale unor reprezentări de pe jetoane), exerciții paraverbale (imitarea stilului de comunicare a unor anumite persoane, prezentatori, rude, etc.), exerciții mixte (modificarea intonației, mimicii și gesturilor în funcție de enunțul dat și în funcție de jetonul asociat acelui enunț, etc.).

După gradul de implicare a cadrului didactic, întâlnim exerciții dirijate, cele mai des utilizate sunt cele de pronunțare corectă a unui sunet sau a unui cuvânt, exerciții semidirijate, în cadrul acestui tip de exerciții, cadrul didactic intervine doar în anumite momente ale activității, exerciții autodirijate în cadrul cărora educatorul nu intervine și lasă libertatea copiilor de a alege modalitatea de rezolvare a unei anumite operații.

În funcție de finalitatea pe care o are exercițiul, se disting exerciții de memorare a unei poezii, a unor jocuri de cuvinte, exerciții de creativitate (modificarea finalului unei povești, schimbarea personajelor, introducerea unui personaj dintr-o altă poveste și povestirea acțiunii acestuia, etc.) și exerciții aplicative (gruparea unor jetoane după anumite criterii-meserii, persoane, jucării, reprezentarea grafică, desenarea unei secvențe preferate dintr-o anumită poveste, etc.).

O altă categorie de exerciții face referire la domeniul de aplicabilitate a acestora. Aici se disting mai multe subcategorii: exerciții de comunicare orală sau scrisă, exerciții subsumate domeniului limbii române și exerciții subsumate domeniului literaturii pentru copii.

În cadrul exercițiilor de comunicare orală sau scrisă includem exercițiile de exprimare corectă, de trasare a unor semne grafice urmând conturul punctat, exerciții de formulare de întrebări, de formulare de răspunsuri, exerciții de redare a unui mesaj, de transmitere a acestuia prin canale diferite, exerciții de comunicare în diferite situații (doctor-pacient, vânzător-client, mamă-copil, educator-copil, etc.).