Continuitate și coerență în educarea limbajului

ACTIVITATI MATEMATICE

Reforma pedagogica vizeaza transformari la nivelul structurii si functionarii sistemului de invatamant pe verticala si pe orizontala.

Pe verticala – prin asigurarea continuitatii intre treptele de invatamant , iar pe orizontala – prin conceperea continuturilor intr-o pewrspectiva interdisciplinara si transdisciplinara, cu caracter practic – aplicativ.

Adapatarea progresiva a copiilor la experientele activitatii didactice din ciclul primar, prin trecerea de la activitatile facultative centrate pe joc si activitati concrete , la activitati specifice scolarilor, se realizeaza mai usor si mai eficient atunci cand sunt conturate finalitatile educative ale fiecarui ciclu de invatamant.

Intre cele doua trepte de invatamant puntea de legatura o reprezinta grupa pregatitoare.

Intrarea in clasa I marcheaza o cotitura insemnata in viata copilului. In acest moment copilul trebuie sa fie pregatit pentru invatarea de tip scolar.conceptul de pregatire desemneaza in perspectiva echilibrul realizat de ansamblul proceselor psihice care deschid calea unei depasiri si unor achizitii noi.

Noua programa a activitatilor instructiv educative din gradinita stabileste cu claritate finalitatile educative ale fiecarui ciclu de invatamant insa, pentru a se evita unele ambiguitati se impune regandirea strategiilor de asimilare a matematicii ca unul dintre cele mai importante instrumente ale cunoasterii.

Varsta prescolara mare ( 6-7 ani) se dovedeste a fi o perioada a receptarii optime , a informatiei accesibile copilului. Calea de interiorizare sa urmeze demersul metodico-stiintific al teoriei invatarii enuntate de J. Bruner si Galperin : perceptie – reprezentare – verbalizare. Important este sa se dozeze sarcina de lucru si sa asigure asistenta psiho- pedagogica diferentiata in functie de particularitatile psiho- individuale ale copilului.

Programa activitatilor matematice vizeaza urmatorul continut :

1. Operatii intelectuale ;

2. Forme geometrice ;

3. Numere si cifre ;

4. Unitati de masura.

Activitatile din invatamantul preprimar trebuie sa aiba in vedere elementele dominant pregatitoare pentru clasa I, dar si ale deprinderilor de munca intelectuale necesare in treptele ulterioare , fara a scapa din vedere cerinta continuitatii in demersurile care se fac in trecerea de la un an de studiu la altul sau de la o treapta de invatamant la alta.

Studiile si cercetarile psiho- pedagogice atesta faptul ca introducerea cunostintelor matematice inca de la varsta prescolara este necesara si posibila.

Multe dintre sarcinile ce revin gradinitei, dar mai ales cele ce vizeaza dezvoltarea gandirii se realizeaza prin intermediul activitatilor matematice .

Caracteristica principala a jocurilor logice consta in faptul ca se fundamenteza pe elemente de teoria multimilor si logica, considerate c abaza necesara a similarii ulterioare a notiunilor matematice.

In activitatile matematice, prin care urmarim sa formam gandirea matematica si logica, trebuie sa avem in vedere trei probleme importante :

• Exprimarea unei judecati corecte din punct de vedere logic

• Gruparea obiectelor

• Asocierea obicetelor in perechi

Varsta prescolara reprezinta stadiul la care se inregistreaza ritmurile cele mai pregnante in dezvoltarea intelectuala a copiilor privind inmagazinarea achizitiilor fundamentale referitoare la calitatile si operatiile gandirii.

Invatamantul preprimar, prin activitatile matematice, dezvolta la copii abilitatile de a utiliza numerele si cifrele , de a efectua operatii de adunare si scadere cu 1-2 uinitati in limitele 0-10, de a compune si rezolva probleme implicand cele doua operatii aritmetice.

ACTIVITATE MATEMATICĂ

La sfârşitul anului şcolar, copiii vor fi capabili:

• să ordoneze elementele unei mulţimi după formă, culoare, mărime, grosime, lungime;

• să stabilească dacă mulţimile date au tot atâtea, mai multe sau mai puţine elemente, prin apreciere globală şi formare de perechi;

• să identifice însuşirile comune ale obiectelor din mulţimi date;

• să formeze mulţimi de obiecte pe baza însuşirilor comune;

• să sesizeze asemănările şi deosebirile dintre elementele unei mulţimi şi dintre mulţimi;

• să stabilească relaţiile spaţiale ale mulţimii de obiecte sau ale elementelor unei mulţimi;

• să recunoască şi să numească forme geometrice plane (cerc, pătrat, triunghi, dreptunghi);

• să formeze mulţimi cu piese geometrice, utilizând formele geometrice (cerc, pătrat, triunghi, dreptunghi);

• să numere în limitele 1-10;

• să ordoneze crescător şi descrescător;

• să stabilească vecinii unui număr;

• să stabilească aspectul ordinal al numerelor;

• să raporteze cantitatea la număr şi invers;

• să sesizeze sensul operaţiilor de adunare şi scădere;

• să opereze cu adunări şi scăderi cu 1-2 unităţi;

• să opereze cu simboluri artimetice (plus „+”, minus „-„ =”);

• să compună şi să rezolve probleme simple în limitele 1-10;

• să formuleze probleme cu adunări şi scăderi.