Convingere, persuasiune și seducție

Discursul are un rol fundamental în procesul de transmitere a cunoștințelor și exercită două funcții primordiale: formarea și informarea interlocutorilor. Se consideră că discursul didactic se dezvoltă atunci când responsabilii din învățământ au ca obiectiv principal transmiterea de cunoștințe, acest lucru însemnând reevaluarea conținuturilor și modificarea modurilor de comunicare. Se presupune că profesorul trebuie să utilizeze informațiile științifice și să le redea într-un mod captivant. Pentru a avea un discurs explicit se recomandă ghidarea după următoarele întrebări: Cine predă? Ce? Cui?Unde? Când? Cum? Cu ce efecte? Cât?

Discursul locutorului depinde de conținuturile informaționale stabilite de programa școlară. Însă, pentru ca tema discutată să fie cu adevărat receptată de ascultători și să convingă, profesorul trebuie să aleagă diverse mijloace discursive (explicația, ilustrarea, argumentarea etc.) în comunicarea cu elevii.

Elevii reprezintă un ansamblu de individualități distincte. Aceștia au diferite caractere, atașamente și opinii cu privire la unele valori. Profesorul trebuie să știe să utilizeze toate resursele expresive ale limbajului, să aducă argumente credibile și să întrebuințeze strategii persuasive pentru a ține un discurs care să aibă un anumit impact asupra audienței.

Orice discurs reprezintă o încercare de a influența. Astfel, conceptele care vor fi ilustrate în continuare, convingerea și persuasiunea, reprezintă două componente inseparabile atunci când ne raportăm la discursul didactic. Acesta nu are doar scopul de a transmite anumite informații dar și de a interveni în personalitatea receptorului. Discursul didactic poate crea un comportament durabil și poate , de asemenea, schimba anumite atitudini ale elevilor. Pentru a atinge aceste obiective, simpla enunțare a unei informații nu este suficientă în influențarea receptorului. Este necesar un ansamblu de mijloace de proceduri în urma folosirii cărora să rezulte o serie de modificări cognitive, afective și atitudinale.

Acestea fiind spuse, un rol fundamental în cadrul discursului didactic îl are convingerea. Aceasta constituie totodată și un obiectiv esențial al educației. Cu cât elevul este mai convins de raționalitatea lucrurilor prezentate, cu atât crește șansa producerii unei modificări în personalitatea sa. Spre exemplu, un copil este motivat să studieze atunci când este convins că acele cunoștințe îi vor fi utile mai târziu, în viața socială. „De altfel, s-a afirmat adesea că o personalitate bine construită, bine formată este aceea a unui individ cu convingeri puternice și pozitive în raport cu idealurile individuale și comunitare și care acționează în spiritul convingerilor sale.” (Sălăvăstru, 2004: 191„-192)