Creativitatea

Referat
7/10 (1 vot)
Domeniu: Pedagogie
Conține 1 fișier: docx
Pagini : 8 în total
Cuvinte : 3406
Mărime: 36.31KB (arhivat)
Publicat de: Silviu Apostol
Puncte necesare: 7

Extras din referat

Etimologic, termenul creativitate provine din latinescul ,,creare” – a naşte, a zămisli, a crea, a făuri. Termenul a fost folosit în literatura de specialitate de Gordon Allport, în 1937 – creativity, cu sensul de capacitate de a genera noul, dispoziţie generală a personalităţii.

Definiţiile creativităţii nu se exclud unele pe altele, ci se completează, surprind aspecte privind personalitatea creatoare, procesul creator şi produsul rezultat.

Iată câteva definiţii ale creativităţii care ilustrează diferite perspective de abordare:

- Ca formaţiune sintetică de personalitate, creativitatea dispune de o structură complexă ce unifică, în ordinea importanţei, motivaţia şi orientarea specifică, imaginaţia constructivă şi inteligenţa (Paul Popescu-Neveanu);

- Creativitatea este activitatea sau procesul care duce la un produs caracterizat prin noutate sau originalitate şi valoare pentru societate. Creativitatea se referă şi la găsirea de soluţii, idei, probleme care nu sunt noi pentru societate, dar la care se ajunge pe o cale independentă. Produsul este nou pentru subiect (Al. Roşca);

- Creativitatea este capacitatea de a modela experienţa în forme noi şi diferite, capacitatea de a percepe mediul în mod plastic şi de a comunica altora experienţa unică rezultată (I. Taylor);

- Creativitatea este acel proces care are ca rezultat o operă personală, acceptată ca utilă sau satisfăcătoare pentru un grup social, într-o perioadă anumită de timp (M. Stein);

- Creativitatea este procesul modelării unor idei sau ipoteze, al testării acestor idei şi al comunicării rezultatelor (E.P.Torrance);

- Creativitatea reprezintă ansamblul de calităţi şi raporturi care duc la generalizarea noului, la originalitate (Gordon Allport).

Indiferent de modul de abordare se pot identifica două note definitorii ale creativităţii: noutate şi valoare. Noutatea poate să se situeze la diferite niveluri, fiind evaluată prin distanţa dintre punctul de plecare şi produsul nou obţinut, această distanţă reprezentând, de fapt, cota de originalitate.

Creativitatea ca proces şi activitate hipercomplexă are atât o valoare individuală, cât şi una socială superioară. Creativitatea individuală este o premisă a creativităţii sociale.

În plan psihoindividual creativitatea presupune obţinerea unui produs nou într-o manieră proprie pentru individ, chiar dacă prin raportare la ştiinţă acel produs este cunoscut, a fost deja descoperit. Practic este vorba de ,,a descoperi” adevăruri deja cunoscute de către individ, de aici şi importanţa strategiilor euristice în actul de predare-învăţare.

În funcţie de structura şi condiţiile individuale se conturează mai multe tipuri de creativitate. Aceasta presupune inteligenţă, gândire direcţională, imaginaţie constructivă, o anumită tehnică de lucru, dar şi o condiţionare afectiv-motivaţională, de unde şi caracterul spontan sau intenţionat voluntar al demersului creativ.

Principalele caracteristici ale creativităţii, după Paul Popescu-Neveanu, sunt:

- fluiditatea – uşurinţa şi rapiditatea asociaţiilor între imagini şi idei, debitul verbal;

- flexibilitatea – uşurinţa de a schimba punctul de vedere, modul de abordare al unei probleme când un procedeu se dovedeşte inoperant;

- originalitatea – maniera individuală, personală de abordare a problemelor.

Ca însuşire general-umană, creativitatea se prezintă în diferite forme şi se situează la diverse niveluri tehnice. După C. W. Taylor se disting cinci niveluri ale creativităţii:

- creativitatea expresivă, caracterizată prin spontaneitate şi libertate de expresie, fără preocupări de utilitate sau valoare, ca în cazul desenelor realizate de copii;

- creativitatea productivă, care constă în însuşirea de informaţii, formarea şi dezvoltarea unor priceperi, a unor tehnici, originalitatea fiind minimă (de exemplu, o ţesătoare de covoare);

- creativitatea inventivă face posibile invenţiile, îmbunătăţirile aduse produselor, aparatelor, suficient de importante pentru a fi brevetate, difuzate în producţie;

- creativitatea inovatoare duce la modificări ale principiilor ce stau la baza unui domeniu, la noi modalităţi de exprimare, specifice talentelor; e caracteristică unei minorităţi, unei elite;

- creativitatea emergentă se manifestă la omul de geniu care revoluţionează un domeniu ştiinţific, ori la creaţia artistică, deschizând noi căi de abordare.

Factorii structurali ai creativităţii

La dezvoltarea creativităţii contribuie toate procesele psihice, începând cu senzaţiile şi percepţiile şi încheind cu afectivitatea şi voinţa.

În psihologia românească se cultivă modelul bifactorial al creativităţii, prin care emergenţa sistemului psihic uman este explicată.

Cele două categorii de factori sunt:

a) Vectorii – trebuinţele, motivele, scopurile, înclinaţiile, aspiraţiile, convingerile şi, sintetic, atitudinile caracteriale;

b) Operaţiile şi sistemele operatorii de orice fel (Paul Popescu-Neveanu).

Vectorii pot fi creativi şi noncreativi. Ei sunt cei care declanşează, selectiv, ciclurile operatorii şi le pilotează într-un anumit sens.

- Trebuinţele de creştere, de perfecţionare şi de performanţă se opun trebuinţelor homeostazice, strict utilitare.

- Motivaţia intrinsecă, de implicare în acţiune pentru plăcerea acţiunii, din înclinaţie sau interes cognitiv, se opune motivaţiei extrinseci, indirecte, care are influenţe constrictive şi presante.

- Aspiraţiile superioare facilitează drumul spre performanţă, faţă de aspiraţiile de nivel scăzut, care nu permit valorificarea optimă a propriilor posibilităţi.

- Atitudinile nonconformiste se opun celor conformiste şi convenţionaliste.

Operaţiile se împart în categorii de operaţii rutiniere, automatizate, cuprinse în programe algoritmice şi care nu sunt generatoare de noi idei şi sisteme operatorii de tip deschis, euristic, ca şi formulele logice noi şi repertoriile nelimitate ale procedeelor imaginaţiei, care duc direct la descoperire şi invenţie.

Cele mai importante atitudini creative sunt: încrederea în forţele proprii şi înclinaţia puternică spre realizarea de sine; interesele cognitive şi devotamentul faţă de profesiunea aleasă; atitudinea antirutinieră menită să dechidă calea unor noi experimentări; cutezanţa de a adopta noi scopuri neobişnuite şi îndepărtate dar şi asumarea riscurilor legate de îndeplinirea proiectelor; perseverenţa în căutarea de soluţii şi realizarea proiectului; simţul valorii şi atitudinea valorizatoare care duc la recunoaşterea dechisă a valorii; grupul atitudinilor direct creative (simţământul noului, dragostea şi receptivitatea faţă de nou, respectul faţă de originalitate, cultivarea acesteia, în special a celei care se corelează cu o valoare socială şi umanistă superioară).

Preview document

Creativitatea - Pagina 1
Creativitatea - Pagina 2
Creativitatea - Pagina 3
Creativitatea - Pagina 4
Creativitatea - Pagina 5
Creativitatea - Pagina 6
Creativitatea - Pagina 7
Creativitatea - Pagina 8

Conținut arhivă zip

  • Creativitatea.docx

Alții au mai descărcat și

Finalitățile Educației

Finalitatile educatiei reprezinta orientarile valorice ale activitatii de formare-dezvoltare a personalitatii definite la nivel de sistem (...

Preșcolaritate

Prescolaritatea sau vârsta de aur a copilariei înregistreaza progrese mari în ceea ce priveste dezvoltarea fizica si psihica. Pentru a observa...

Metode activ-participative în activitatea educative a copiilor cu cerințe speciale

Metode activ-participative in activitatea educative a copiilor cu cerinte speciale Prin aceste metode: se stimuleaza interesul pentru cunoastere,...

Proiect de lecție - logopedie

Data: 13.01.2010 Locul: Centrul Scolar pentru Educatie Incluziva “P.Popescu Neveanu”,Timisora Grupa: DMU Aria Curriculara: Logopedie...

Pedagogia ca știință a educației

Pedagogia ca stiinta a educatiei Planul de idei 1. Ce este pedagogia si locul ei intre stiintele educatiei 2. Dimensiunile pedagogiei ca stiinta...

Memoria

Stim din viata de toate zilele ca cele percepute de noi in trecut,cele citite sau gandite etc. nu dispar dupa ce faptul s-a consumat.In mod...

Te-ar putea interesa și

Jocul în Dezvoltarea Creativității Copilului Preșcolar

MOTTO: „Legenda Meştereului Manole ne dezvăluie esenţa creaţiei. Creaţia este legea însăşi a vieţii spirituale a omului, atacul creaţiei este...

Dezvoltarea creativității preșcolarilor prin activitățile practice

ARGUMENT Prin activităţile practice, copilul pătrunde în lumea reală, ia contact cu materiale naturale, descoperă că există materiale care aparent...

Strategii Metodice Utilizate în Vederea Stimulării și Dezvoltării Creativității Elevilor din Clasele I-III

Introducere Științele educației joacă un rol din ce în ce mai influent în viața societății contemporane, și aceasta ca un efect sine qua non al...

Stimularea potențialului creativ prin joc didactic matematic, la ciclul primar

ARGUMENT Tema „ Stimularea potențialului creativ prin joc didactic matematic, la ciclul primar” a pornit de la ideea că introducerea jocului...

Stimularea creativității elevilor cu deficiență mintală prin utilizarea strategiilor didactice interactive

INTRODUCERE Școlaritatea este apreciată ca vârsta ce cuprinde o importantă experiență educațională din viața unei persoane. Pe parcursul ei se...

Creativitatea - Obiectiv al Educației Contemporane

INTRODUCERE „Oamenii învăţaţi, dar fără talent propriu, adică purtătorii ştiinţei moarte, mi-i închipui ca o sală întunecată cu o uşă de intrare...

Contabilitate creativă - scoaterea firmei din insolvență

CAPITOLUL I: Cadru teoretic privind procedura de faliment INTRODUCERE Este usor de pornit o afacere cu sediul acasa si din acest motiv, in...

Programul Europa Creativă 2014-2020 (subprogramul cultură)

I. INTRODUCERE PROGRAMUL EUROPA CREATIVĂ Europa Creativă este un program de finanțare al Uniunii Europene care va continua, pentru următorii 7...

Ai nevoie de altceva?