Evoluția Jocului pentru Preșcolari

Referat
8/10 (1 vot)
Domeniu: Pedagogie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 11 în total
Cuvinte : 4515
Mărime: 20.37KB (arhivat)
Cost: 5 puncte

Extras din document

Asupra importanţei şi necesităţii jocului în viaţa copilului pedagogii şi psihologii au fost în unanimitate de acord. Deosebirile dintre aceştia au început însă de la fundamentarea şi explicarea psihologică a jocului. Astfel, unii l-au considerat o activitate instructivă( St.Hall), alţii, ca un mijloc de a consuma surplusul de energie (Spence, Shiller), iar alţii ca un exerciţiu pregătitor pentru viaţa de adult.( K.Gross).

„Vârsta preşcolară reprezintă un punct nodal în evoluţia jocului datorită locului şi ponderii pe care îl are în această perioadă din viaţa copilului. Nu numai că jocul colorează intens întreaga viaţă a copilului, dar prin intermediul lui este posibilă realizarea pro¬gresului necesar pentru intrarea copilului într-un nou stadiu de dezvoltare. În consecinţă, jocul atinge la vîrsta preşcolară un ni¬vel superior de dezvoltare şi în acelaşi timp devine mai mult ca oricînd o condiţie importantă pentru evoluţia ulterioară a copi¬lului.” Pe drept cuvînt se poate afirma că un copil care din diverse motive a fost lipsit de joc, rămîne pentru viaţă cu o puternică carenţă în structura personalităţii sale, chiar dacă se asigură o anumită compensaţie în educaţia lui prin alte forme de activitate.

„Acolo unde sînt create condiţii normale de dezvoltare, jocul pătrunde în întreaga viaţă a copilului, influenţînd şi subordonînd celelalte activităţi (munca şi învăţătura), interese şi preocupări. Ceea ce caracterizează copiii la vîrsta preşcolară în această pri¬vinţă este caracterul tot mai iradiant al jocului în întreaga lor ac¬tivitate pînă pe la 5 ani, tendinţa de a transforma totul în joc, de a subordona jocului toate celelalte acţiuni de viaţă, inclusiv cele cu caracter strict personal ca spălatul, îmbrăcatul, mâncatul.” După cum arată pe bună dreptate cunoscutul psihologul A.N. Leontiev, jocul devine activitatea principală a copilului, deoarece dezvoltarea acestuia stimulează şi întreţine cele mai importante modificări ale psihicului copilului, în cadrul căreia se dezvoltă procesele psihice ce pregătesc trecerea copilului pe o treaptă su¬perioară de dezvoltare.

Controlul jocurilor copiilor mici este necesar atît în familie cât şi în creşă. Acest control, dublat de îndrumarea şi organizarea lui discretă, are funcţii diferite pe măsură ce creşte copilul. Subetapele primei copilării sau a micii copilării cuprind, după cum am văzut, succesive şi profunde schimbări şi maturizări ale conduitei şi implicit ale conduitei de joc.

Supravegherea este necesară pentru a lărgi varietatea jocurilor şi a sugera introduceri de motive noi în joc, pentru aplanarea mi¬cilor conflicte ce pot să se ivească în jurul jucăriei, pentru a pune discret la dispoziţia copiilor materiale felurite ce le pot îmbogăţi conţinutul jocului. In genere, prezenţa adultului este necesară pentru organizarea de jocuri în care să fie antrenaţi cât mai mulţi copii.

În joc, ca moment de viaţă şi de cunoaştere, ca în orice fel de act de educaţie exercitat asupra copiilor sub 3 ani, trebuie să acordăm atenţie lucrurilor mărunte 173 deoarece este mai uşor să înveţi un copil mic decât să-1 schimbi la o vârstă mai mare.

Spre 5 ani copilul începe să facă distincţia între joc şi celelalte forme de activitate, muncă, învăţătură. Aspectul iradiant al jocu¬lui de la vîrsta preşcolară mică se modifică în sensul că preşcola¬rul mare delimitează clar jocul de alte ocupaţii. După 6 ani, deşi jocul îşi menţine o pondere mare faţă de celelalte activităţi, tim¬pul afectat acestuia ca şi preferinţele faţă de el se modifică ast¬fel încât converg spre joc din ce în ce mai multe elemente ocupaţionale complexe şi chiar mai mult, jocul este precedat şi condiţio¬nat de amenajarea, procurarea, improvizarea şi confecţionarea de jucării, de pregătirea terenului sau locului de joc.

Această preocu¬pare de optimizare a condiţiilor de joc invadează tematica şi con¬ţinutul jocurilor. Apar astfel adiacent jocului aspecte din conduita de muncă a adulţilor, pe care copiii reuşesc s-o pătrundă din ce în ce mai bine.” Vârsta preşcolară reprezintă un moment de evoluţie psihică în care jocul capătă caracteristici noi ce-1 apropie de alte feluri de activitate.” În acelaşi timp jocul se distanţează şi mai mult de acestea, intrînd în cele mai variate relaţii cu celelalte feluri de activităţi de la supraordonare sau subordonare până la diferenţierea şi delimitarea netă faţă de ele. Jocul este un fel de teren neutru pe care se revarsă întreaga experienţă despre lume şi viaţă a copilu¬lui, acesta devenind prin intermediul lui mai subtilă, mai accesi¬bilă. Această inserţie pregăteşte parcă încorporarea condensată a tot felul de conduite umane.

Preview document

Evoluția Jocului pentru Preșcolari - Pagina 1
Evoluția Jocului pentru Preșcolari - Pagina 2
Evoluția Jocului pentru Preșcolari - Pagina 3
Evoluția Jocului pentru Preșcolari - Pagina 4
Evoluția Jocului pentru Preșcolari - Pagina 5
Evoluția Jocului pentru Preșcolari - Pagina 6
Evoluția Jocului pentru Preșcolari - Pagina 7
Evoluția Jocului pentru Preșcolari - Pagina 8
Evoluția Jocului pentru Preșcolari - Pagina 9
Evoluția Jocului pentru Preșcolari - Pagina 10
Evoluția Jocului pentru Preșcolari - Pagina 11

Conținut arhivă zip

  • Evolutia Jocului pentru Prescolari.doc

Alții au mai descărcat și

Portofoliu Didactic

I.1.PSIHOLOGIA EDUCAŢIEI I.1.Metodele de cunoastere a personalitatii Nevoia de cunoaştere a elevului a determinat analiza unor metode şi tehnici...

Relatia Joc–Invatare la Varsta Prescolara

I. INTRODUCERE Cereintele mereu crescande ale societatii contemporane impun invatamantului actual sarcini importante care sa determine cresterea...

Integrarea Preșcolarilor în Activitatea Educativă

Într-o grupă preşcolară există în mod cert diferenţe individuale privind raporturile între copii, precum şi relaţiile lor cu educatoarea. Aceste...

Tulburări de Comportament

Delimitări conceptuale Problemele emoționale şi comportamentale ale copiilor sunt adesea considerate de către cadrele didactice ca fiind iritante...

Dezvoltarea Fizica si Psihica a Copilului Prescolar (3-7 Ani)

1.Dezvoltarea fizica In perioada prescolaritatii,copilul se dezvolta atat in plan fizic cat si in plan psihic intr-un ritm mai accentuat decat in...

Memoria

Stim din viata de toate zilele ca cele percepute de noi in trecut,cele citite sau gandite etc. nu dispar dupa ce faptul s-a consumat.In mod...

Te-ar putea interesa și

Rolul Jocului Didactic în Formarea Competențelor de Comunicare

În activitatea de zi a copilului jocul ocupă, în mod evident, locul perfect, jucându-se el îşi satisface nevoia de activitate, de a acţiona, cu...

Pedagogia Preșcolară și a Școlarității Mici

CAPITOLUL I OBIECTUL PEDAGOGIEI PRESCOLARE SI A SCOLARITATII MICI Obiectivele capitolului I: Pe parcursul acestui capitol, se va urmarii la...

Psihopedagogia Jocului

JOCUL - ACTIVITATE FUNDAMENTALĂ LA VÂRSTELE COPILĂRIEI 1. Jocul ca primă formă de activitate în ontogeneză În structura activităţilor psihice,...

Rolul, Locul și Metodologia Jocului Didactic Matematic

Modele de proiecte didactice propuse pentru evaluarea sumativa I. MOTIVATIA ALEGERII TEMEI Am optat în alegerea temei pentru jocul didactic...

Lucrarea de grad I - educarea limbajului copilului preșcolar

ARGUMENT “Limba este întâiul mare poem al unui popor” (Lucian Balga) Nu numai în dezvoltarea istorică a omului, dar și în dezvoltarea...

Rolul Jocurilor liber-alese în Stimularea Creativității Copilului Preșcolar

MOTTO: „Legenda Meştereului Manole ne dezvăluie esenţa creaţiei. Creaţia este legea însăşi a vieţii spirituale a omului, atacul creaţiei este...

Rolul jocului didactic în dezvoltarea limbajului și a comunicării preșcolarului

INTRODUCERE ,,Limba este lăcaşul de adăpost al Fiinţei, să-i construim, cu grijă şi responsabilitate, lăcaşul de adăpost cel mai îngrijit cu...

Socializarea copilului preșcolar

ARGUMENT MOTTO: SĂ NU-I EDUCĂM PE COPIII NOSTRI PENTRU LUMEA DE AZI. ACEASTĂ LUME NU VA MAI EXISTA CÂND EI VOR FI MARI ŞI NIMIC NU NE PERMITE SĂ...

Ai nevoie de altceva?