Importanța taxonomiei lui Bloom în cadrul procesului instructiv educativ

Cadrul didactic care îi antrenează sau îi instruiește pe alții poate folosi taxonomia lui Bloom pentru a scrie obiective de învățare care descriu abilități și competențe pe care le doresc ca elevii lor să le stăpânească și să le demonstreze. Taxonomia lui Bloom face diferența între nivelurile de calificare cognitivă și atrage atenția asupra obiectivelor de învățare care necesită niveluri mai ridicate de competențe cognitive și, prin urmare, conduc la învățarea și transferul mai profund al cunoștințelor și abilităților într-o mai mare varietate de sarcini complexe.

Odată cu publicarea în 1956 a Taxonomiei Obiectivelor Educaționale: Clasificarea Obiectivelor Educaționale, s-a născut un tip educațional clasic care a incorporat puternic aceste concepte pentru a crea o clasificare a competențelor cognitive. Sistemul de clasificare a fost numit Taxonomia lui Bloom, după Benjamin Bloom, unul dintre editorii volumului, și a avut o influență semnificativă și durabilă asupra procesului de predare și învățare de la toate nivelurile de învățământ care au existat, și până în prezent.

Taxonomia lui Bloom reprezintă, pentru cadrele didactice, un mijloc de a obține cunoștințe mai multe despre obiective și de diferențiere a obiectivelor în funcție de vârstele și abilitățile diferite ale elevilor. Scopul definirii obiectivelor învățării este să se țină seama de această diversitate în dezvoltarea individuală, prin stabilirea unor obiective de învățare adaptate abilităților actuale sau potențiale ale elevilor. Taxonomia lui Bloom este de departe cel mai cunoscut model de descriere a capacităților de gândire, grupate pe șase categorii, de la cele de bază până la cele mai avansate. Aceste descrieri sunt folosite pentru a-i ajuta pe elevi și pe profesori să se concentreze pe capacitățile de gândire de nivel superior. Bloom propune o ierarhie a capacităților ce aparțin domeniului cognitiv: cunoștințe, înțelegere, aplicare, analiză, sinteză și evaluare.

Cunoașterea este abilitatea cognitivă fundamentală și se referă la păstrarea unor fragmente specifice, discrete, precum fapte și definiții sau metodologii. Cunoașterea poate fi evaluată prin metode simple, de exemplu, întrebări cu răspunsuri multiple sau răspunsuri scurte care necesită recuperarea sau recunoașterea informațiilor, de exemplu "numiți cinci surse de informație privind drogurile", recitarea unei poezii, etc. De asemenea, sunt multe metode prin care elevii pot memora mai ușor anumite informații. De exemplu: dacă elevul trebuie să memoreze numele planetelor, poate asocia prima litera cu un cuvânt uzual sau prin memorarea acronimelor lor; de asemenea poate memora mai ușor cu ajutorul rimelor sau utilizând flashcard-urile. Însă simpla rechemare a faptelor nu oferă dovezi de înțelegere, care este următorul nivel superior din taxonomia lui Bloom.

Elevii înțeleg semnificația(comprehensiunea) informațiilor pe care le întâlnesc prin parafrazarea lor în propriile lor cuvinte, clasificând elementele în grupuri, comparând și contrastând elementele cu alte entități similare sau explicând un principiu altora. De exemplu deprinderea de a exprima în limbaj curent figurile de stil: metafora, simbolul, ironia sau hiperbola sau capacitatea de a explica sau a face rezumatul unei comunicări. Înțelegerea necesită o procesare mai cognitivă decât simpla amintire a informațiilor, iar obiectivele de învățare care se ocupă de înțelegere vor ajuta elevii să înceapă să integreze cunoștințele în schemele cognitive existente. Prin reprezentare, informațiile sunt organizate pe categorii, ceea ce face să fie mai ușor de găsit și de utilizat. Organizatorii grafici, precum hărțile și diagramele, încurajează acest proces cognitiv. Instrumente interactive de gândire, cum ar fi Aplicația de ierarhizare, care le permite elevilor să compare evaluările proprii cu ale altora, Aplicația pentru vizualizarea motivelor, care îi ajută pe elevi să realizeze hărți ale unor sisteme și Aplicația pentru vizualizarea dovezilor, care sprijină crearea argumentelor, sunt folosite tot cu scopul de a reprezenta cunoștințe.