Jocul Didactic

Jocul didactic – concept, clasificare, caracteristici, funcţii

„O mare parte a activităţilor elevilor  cum învaţă , cum gândesc , ce simt  constituie în mare amăsură o cutie neagră pentru cadrele didactice , deoarece nimeni „nu aintră aîn gândurile aelevului“ (1) a. Logica didactică este în multe privinţe o logică a controlului şi implică o dominare a acadrului didactic în relaţia cu elevul . El stabileşte şi impune elevului amodul de lucru , supraveghează , adirijează şi evaluează ceea ce fac elevii . Acestora li se cere docilitate , rapiditate , performanţă . Jocul aeste o formă de activitate , o metodă de învăţământ , aprin care dascălul a, în mod subtil , aaplică aaceste acerinţe . a

Învăţarea „nu poate fi stimulată prin metode de constrângere exterioară .Ea trebuie să fie aprovocată de un motor interior , problema izvorând în cursul unei activităţi continue în care aelevul aeste în mod esenţial interesat .“ (2)

„Didactica actuală ignoră , în multe privinţe ,faptul că în şcoală există nu doar situaţii ce pot fi asupuse planificării şi organizării .“(3) Pe lângă situaţii repetitive şi ritualizate asunt şi situaţii noi , neobişnuite (care configurează un spaţiu de incertitudine şi risc) şi pentru care se aimpun abordări noi , nespecifice , neconvenţionale , neobişnuite , creative .Acesta este şi cazul ajocurilor aparent organizate . Prin îmbinarea acestor situaţii lecţia se conturează ca o succesiune de aevenimente interesante , captivante .

Jocul solicită alţi centri nervoşi , de o manieră diferită . E de două feluri : de tip recreativ şi cu caracter didactic.

Jocul este generatorul unei motivaţii puternice ,intrinseci , eficiente . Motivele puternice incită ala acţiune puternică. Ele apropie individul de materialul cognitiv. Au drept consecinţă un randament sporit al acţiunilor de cunoaştere . Pornind de la o motivaţie bine aleasă se va instaura înclinaţia aputernică spre materialul ade cunoaştere (obiectul succesului personal) . Jocul influenţează pozitiv avoinţa de învăţare  act care trebuie educat , inoculat aprecum un ser. A-i atrage pe elevi  iată o aadevărată punte de încercare pe care un dascăl trebuie să o treacă .Voinţa îi va aduce elevului activism , aspirit de iniţiativă , putere , perseverenţă , independenţă . « Voinţa mută munţii din loc »(Alfred de aVigny) a

Jocul didactic implică logic curiozitatea . Ea se manifestă prin interesul de cunoaştere  aatitudinea aactivă , pozitivă şi perseverentă .„Întreaga activitate intelectuală , implicată în învăţare este asubstanţial potenţată de interesul de cunoaştere , deoarece motivele care stimulează şi energizează aaceastă aactivitate aconţin aîn astructura alor aacest ainteres .“ (1) a

„ Atenţia aeste acordată jocului cu reguli , în colectiv ....regula devenind punctul central, un areper în adaptare , care conduce la organizare.“(L. aCiolan, a2003) a

Duce la adaptarea la viaţa socială a copilului  un proces dificil şi deosebit de important pentru aintegrarea socială ulterioară .Ex.: jocuri de rol, jocuri de executare a unor comenzi orale formulate de aînvăţător sau elevi . a

„Şcoala prin modul ei de a inocula valori de supunere şi disciplină  într-o manieră mai mult asau mai puţin autoritară  face parte din categoria „instituţiilor totale“(E.Goffman). „Ea practică un aethos al supunerii şi conformităţii. Cadrele didactice îşi exercită mai mult puterea decât aautoritatea.“ (Foucault). Jocul ne dă ocazia aceasta prin regulile implacabile , indestructibile pe care le practică . Copiii respectă regulile unui joc , oricât de absurde ni s-ar părea nouă , dar tind să încalce cu auşurinţă asarcinile adulţilor. Ex.:„împăratul tăcerii”; jocuri de rol de tipul vorbitor-ascultător, vizând formarea acomportamentului de ascultător la elev . a

Activităţile de aînvăţare propuse de noua programă pun accentul pe crearea unor situaţii de învăţare interactive şi productive (bazate pe interesul specific al vârstei pentru a descoperi lumea din ajur , pentru joc, pentru a acţiona pe cont propriu etc.) , nu repetitive sau individualiste .