Managementul climatului educațional la nivelul grupului-clasă

Referat
7/10 (1 vot)
Domeniu: Pedagogie
Conține 1 fișier: pdf
Pagini : 5 în total
Cuvinte : 4101
Mărime: 301.68KB (arhivat)
Cost: 5 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Dimitru Danciu

Cuprins

Introducere 2

Capitolul 1. Managementul clasei . 2

Capitolul 2. Atmosfera de clasă. 3

Capitolul 3. Strategii de management al clasei. 3

Capitolul 4. Rolul profesorului. .. 4

Concluzii . 4

Bibliografie . 5

Extras din document

Introducere

Managementul clasei este cu siguranță considerat a fi unul dintre factorii care influențează cel mai mult învățarea și motivația elevilor de a studia. Motivația de a învăța care presupune implicarea activă directă atât a elevilor, cât și a profesorilor în procesele de învățare/predare este de o importanță fundamentală. După cum se raportează în liniile directoare ale Planului național de bunăstare a elevilor [Planul național de bunăstare a elevilor - Orientări pentru anul școlar 2007/2008]. Școala este locul în care elevii experimentează zilnic procesele de învățare, de creștere intelectuală, de maturizare, de dobândire a conștiinței critice și a responsabilității, dar, în același timp, unde se măsoară și cu dificultăți, oboseală, greșeli și eșecuri de moment. Rezultă că calitatea relațiilor, climatul școlar și diferitele moduri în care este trăită școala influențează, mai mult sau mai puțin direct,

Capitolul 1. Managementul clasei

Managementul clasei este o problemă care trebuie abordată și evaluată încă din faza de proiectare a diferitelor căi de învățare, cu scopul de a crea activități didactice semnificative și motivante pentru elev.

Când este un context de învățare cu adevărat motivant?

Contextul de învățare este semnificativ motivant doar dacă este conectat la unele „nevoi profunde” ale elevului:

- relația cu ceilalți: trebuie înțeles, sprijinit, implicat și apreciat;

- simțul competenței: nevoia de a experimenta sentimentul de a fi capabil, eficient, capabil de a reuși;

- autodeterminare: nevoia de a avea unele forme de control asupra învățării și a alegerilor cuiva.

Gama complexă de nevoi exprimate de elevi astăzi, în cadrul clasei din ce în ce mai eterogene, include tot ceea ce trebuie să facă un profesor pentru a stimula implicarea și cooperarea elevilor în activitățile de la clasă. Atentie, insa, putem sprijini satisfacerea nevoilor esentiale indicate mai sus si trezim autodeterminarea si motivatia elevilor doar daca ca profesori stim sa cream o atmosfera buna la clasa! Când toate acestea nu sunt așa, elevii se simt nemotivați și devine dificil atât să gestionezi eficient clasa, cât și să creeze un mediu de lucru productiv. Practic, a vorbi despre managementul clasei înseamnă deci a vorbi despre: rolul și responsabilitatea socială a profesorului; rapoarte referitoare la funcția de predare; autocontrol, stima de sine; reflecții asupra autorității profesorului și asupra modului de acționare pentru a o obține; modalități de planificare, planificare și desfășurare a lecțiilor/activităților școlare diversificate; dinamica clasei și strategiile de guvernare a acestora; conținut de predare/învățare (cunoștințe, abilități și competențe); evaluare: cine, ce, de ce și cum să evaluăm. Potrivit lui D'Alonzo [D'Alonzo, 2012], profesorul în fiecare zi la clasă trebuie să țină cont de diverse aspecte: prezența efectivă, controlul proximal și contactul vizual, vocea, comunicarea non-verbală, utilizarea stimulentelor și recompenselor. Tot rezultatul unor trasee care nu pot fi improvizate, ci trebuie să fie rezultatul observațiilor, previziunilor, așteptărilor, indicațiilor precise care să ofere tuturor elevilor nu numai instrumentele potrivite pentru învățare, dar și pentru a-i ajuta să devină indivizi informați, încrezători, activi, creativi, pentru a putea trăi în societatea noastră. A ști să gestionezi dinamica de grup este considerată esențială pentru a promova o bună predare și, în consecință, o bună învățare. De fapt, există mulți experți care susțin că într-un management eficient al clasei este esențial să se utilizeze metode de management de grup care să poată implica elevii, care trebuie să devină protagoniști activi ai parcursului lor de învățare și să învețe să colaboreze și să stabilească comportamentele corecte care să ajute la crearea. o comunitate incluzivă, în care fiecare își poate găsi locul. Potrivit piramidei cunoscutului psiholog american A. Maslow [1954], încă relevantă în explicarea nevoilor care împing fiecare ființă umană la acțiune, munca în grup permite individului, atât elev, cât și profesor, să satisfacă unele nevoi psihologice fundamentale, precum nevoia de considerație, aceea de a se simți competent și aceea de coerență (a da sens la ceea ce se întâmplă). Experții susțin că oamenii (atât studenții, cât și profesorii) doresc să lucreze în echipă atunci când se bucură de activitate și apreciază membrii grupului. Prin participarea în grup, ei satisfac nevoile personale, se simt eficienți și dezvoltă un sentiment de siguranță. Munca în echipă este apreciată de mulți profesori cărora le place să lucreze împreună, mai ales în primul ciclu școlar. Sociologul P. Perrenoud [1993] identifică trei forme principale de colaborare care pot fi găsite între colegi: pentru a satisface unele nevoi psihologice fundamentale, precum nevoia de considerație, aceea de a se simți competent și cea de coerență (a da sens la ceea ce se întâmplă). Experții susțin că oamenii (atât studenții, cât și profesorii) doresc să lucreze în echipă atunci când se bucură de activitate și apreciază membrii grupului. Prin participarea în grup, ei satisfac nevoile personale, se simt eficienți și dezvoltă un sentiment de siguranță. Munca în echipă este apreciată de mulți profesori cărora le place

să lucreze împreună, mai ales în primul ciclu școlar. Sociologul P. Perrenoud [1993] identifică trei forme principale de colaborare care pot fi găsite între colegi: pentru a satisface unele nevoi psihologice fundamentale, cum ar fi nevoia de considerație, aceea de a se simți competent și cea de coerență (a da sens la ceea ce se întâmplă). Experții susțin că oamenii (atât studenții, cât și profesorii) doresc să lucreze în echipă atunci când se bucură de activitate și apreciază membrii grupului. Prin participarea în grup, ei satisfac nevoile personale, se simt eficienți și dezvoltă un sentiment de siguranță. Munca în echipă este apreciată de mulți profesori cărora le place să lucreze împreună, mai ales în primul ciclu școlar. Sociologul P. Perrenoud [1993] identifică trei forme principale de colaborare care pot fi găsite între colegi: Experții susțin că oamenii (atât studenții, cât și profesorii) doresc să lucreze în echipă atunci când se bucură de activitate și apreciază membrii grupului. Prin participarea în grup, ei satisfac nevoile personale, se simt eficienți și dezvoltă un sentiment de siguranță. Munca în echipă este apreciată de mulți profesori cărora le place să lucreze împreună, mai ales în primul ciclu școlar. Sociologul P. Perrenoud [1993] identifică trei forme principale de colaborare care pot fi găsite între colegi: Experții susțin că oamenii (atât studenții, cât și profesorii) doresc să lucreze în echipă atunci când se bucură de activitate și apreciază membrii grupului. Prin participarea în grup, ei satisfac nevoile personale, se simt eficienți și dezvoltă un sentiment de siguranță. Munca în echipă este apreciată de mulți profesori cărora le place să lucreze împreună, mai ales în primul ciclu școlar. Sociologul P. Perrenoud [1993] identifică trei forme principale de colaborare care pot fi găsite între colegi: mai ales în primul ciclu școlar. Sociologul P. Perrenoud [1993] identifică trei forme principale de colaborare care pot fi găsite între colegi: mai ales în primul ciclu școlar. Sociologul P. Perrenoud [1993] identifică trei forme principale de colaborare care pot fi găsite între colegi:

1. Munca de grup care se limitează la un simplu schimb de opinii;

2. Cel care coordonează practicile;

3. Cel care coordonează practicile și îi conduce pe profesori să-și asume colectiv responsabilitatea unei clase.

Bibliografie

- E.Balbi, A. Artini, Curare la scuola, Adriano Salani Editore, 2009;

- S.Bonino e E. Cattelino a cura di, La prevenzione in adolescenza, Erickson, Trento, 2016;

- Cristea, S., Managementul organizației școlare, București, Editura Didactică și Pedagogica, 1996;

- Cristea,C.,G., Managementul lectiei, Bucuresti, Editura Didactica si Pedagogica, 2003;

- L. D'Alonzo, V. Mariani, G. Zampieri a cura di, La consulenza pedagogica. Pedagogisti in azione, Armando editore, Roma, 2012;

- J.Elliott e M. Placa, Interventi di psicologia clinica dello sviluppo, Erickson, Trento, 2001;

- T.Gordon, Insegnanti Efficaci, Giunti Editore; 2013;

- F. H. Jones, Positive classroom, McGraw-Hill, 1987;

- P.Marmocchi, C.Dall’Aglio, M.Zannini, Educare alle Life Skills, Erickson, Trento, 2018;

- Maslow, A. H. (1954). Motivation and Personality. New York, NY: Harper & Row Publishers

- L.Molinari, C.Mameli, Gestire la classe, Il Mulino Editore, Bologna, 2015;

- Tardif, M. et Lessard, C., Le travail enseignant au quotidien. Expérience, interactions humaines et dilemmes professionnels, Bruxelles, De Boeck Université, 1999;

- L.Tuffanelli e D. Ianes, La gestione della classe, Erickson, Trento, 2012.

- https://archivio.pubblica.istruzione.it/normativa/2007/prot1958_07.shtml

- indicazioni_nazionali_04_09_12 (flcgil.it)

Preview document

Managementul climatului educațional la nivelul grupului-clasă - Pagina 1
Managementul climatului educațional la nivelul grupului-clasă - Pagina 2
Managementul climatului educațional la nivelul grupului-clasă - Pagina 3
Managementul climatului educațional la nivelul grupului-clasă - Pagina 4
Managementul climatului educațional la nivelul grupului-clasă - Pagina 5

Conținut arhivă zip

  • Managementul climatului educational la nivelul grupului-clasa.pdf

Te-ar putea interesa și

Necesitatea Viziunii Psihosociale în Analiza și Interpretarea Fenomenelor Educaționale

Multă vreme procesul instructiv-educativ cu întreaga sa stuctură instituţională şi mai ales cu funcţionalitatea sa concretă a fost abordat prin...

Managementul Clasei de Elevi

I.1. Termenul de management Context teoretic Etimologia termenului de management (Cf. E. Joita, 2000) provenita din lat. manus-agere mâna,...

Mic dicționar de termeni pedagogici

ADMINISTRAŢIA ŞCOLARĂ Administraţia şcolară reprezintă activitatea de conducere executivă a sistemului de învăţământ, realizată în mod...

Managemetul Clasei de Elevi

I.CONCEPTUL DE MANAGEMENT Etimologia termenului de management (Cf.E. Joiţa 2000) provenită din...

Managementul Clasei

Investigaţiile realizate pe domeniul managementului clasei de elevi au început să atingă şi anumite subiecte considerate până în prezent elemente...

Managementul Clasei de Elevi

Disciplina Managementul clasei de elevi (MCE) face parte din programul de pregătire a personalului didactic şi vizează cunoaşterea conceptelor de...

Comunicarea didactică

MANAGEMENTUL CLASEI DE ELEVI V. Activitătile manageriale ale profesorului. 1. Decizia: definire si clasificare (tipologii). 2. Profesorul -...

Managementul Clasei de Elevi

INTRODUCERE Nota de prezentare: Cursul de Managementul clasei face parte din pachetul dedicat disciplinelor psihopedagogice si vizeaza...

Ai nevoie de altceva?