Metode de Cunoastere a Colectivului de Elevi

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest referat descrie Metode de Cunoastere a Colectivului de Elevi.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 2 fisiere doc, ppt de 10 pagini (in total).

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Loghin Lucia Simona

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Pedagogie

Cuprins

1. Colectivul de elevi
1.1 Definitia si notele definitorii ale colectivului de elevi
1.2 Etapele devenirii colectivului de elevi
a)Etapa evaluarii interpersonale
b) Etapa constituirii si inchegarii structurii socioafective a colectivului de elevi
c)Etapa stabilizarii si recunoasterii unei structuri socioafective dominante
1.3 Sintalitatea colectivului si personalitatea elevilor
1.4 Dirijarea colectivului de elevi
2.Relatia profesor-elev
2.1 Profesorul influenteaza
3. Metode de cunoastere a elevului si a colectivului de elevi
3.1 Metoda observaţiei
3.2 Convorbirea
3.3 Metoda testelor
3.4 Chestionarul
3.5 Metoda biografică sau anamneza
3.6 Metoda aprecierii obiective a personalitatii
3.7 Metoda autobiografiei grupului
3.8 Metoda scarilor de opinii si atitudini
3.9 Metoda experimentului actional-ameliorativ
A cunoaste elevul inseamna a-ti da seama de interesele, inclinatiile si aptitudinile sale, de bagajul cunostintelor, de nivelul proceselor intelectuale, afective si volitionale, al motivatiilor si aspiratiilor sale, precum si de valoartea sa caracterial-temperamentala; deci, inseamna a defini personalitatea elevului prin elementele ei caracteristice. A cunoaste mai inseamna a surprinde nivelul dezvoltarii fizice in conformitate cu cerintele varstei, care poate influenta favorabil sau nefavorabil formarea personalitatii.

Extras din document

1. Colectivul de elevi

1.1 Definitia si notele definitorii ale colectivului de elevi

Referitor la notiunea de colectiv literatura de specialitate consemneaza o multitudine de sensuri, ea acoperind o arie destul de extinsa si eterogena a realitatii sociale.Se vorbeste in acest cadru e colectiv ca “totalitate” sau sistem social, ca “grup” de personae reunite cu scopul desfasurarii unei activitati.

Pe fondul acestei pluralitati de sensuri se distinge si unul pedagogic care presupune reuniunea copiilor intr-o unitate microsociala in vederea desfasurarii activitatii instructive-educative. Prin modul in care se realizeaza reuniunea asigura o anumita omogenitate in ceea ce priveste varsta, experienta de viata si gradul de instruire a membrilor component.

Cercetarile din ultimii ani intreprinse asupra colectivului de elevi de pe pozitiile sociologiei si psihologiei sociale au condus la cunoasterea mai profunda a fenomenelor pe care le incumba si implicit la redefinirea sa.

S-a ajuns in acest fel la un consens asupra definirii colectivului de elevi prin analogie cu grupul social. colectivul de elevi este o variant a grupului social.

Notele definitorii ale colectivului de elevi sunt: structura, coeziunea, dinamica si scopurile specifice.

Structura colectivului de elevi este generata de interrelatiile ce se stabilesc intre membrii sai. Tinand seama de continutul si modul de functionare a acestor relatii, putem delimita doua structure fundamentale: o structura formala si una informala.

Prima, cea formala, apare ca urmare a investirii lor oficiale cu roluri. Investirea se poate face fie de catre colectiv, in totalitatea sa, fie de catre invatator sau diriginte. In urma investirii cu asemenea roluri vor aparea in mod firesc liderii oficiali.

Cea de a doua structura, informala, nu este impusa si reglementata de catre cei care detin anumite functii, ea este un rezultat spontan al relatiilor intersubiective ce se stabilesc intre membrii colectivului. Ea are un caracter predominant afectiv, bazat pe legaturi de simpatie, antipatie si indiferenta.

Relatiile interpersonale din interiorul colectivului de elevi pot fi analizate si interpretate din doua unghiuri de vedere, unul referindu-se la atitudinea elevului fata de ceilalti colegi, la sentimentele de simpatie,antipatie si indiferenta pe care le nutreste fata de acestia, iar altul la modul in care colegii sai ori colectivul, in asamblu, raspund prin aceleasi sentimente adresate fiecarui elev. In primul caz avem de a face cu ceea ce se intelege prin expansiunea sociala, iar in cel de-al doilea caz cu incluziunea sociala. Structura informal rezulta din corelarea celor doua tendinte specifice relatiilor interpersonale.

Coeziunea colectivului reflecta convergenta dintre membrii sai, concentrarea interactiunilor in vederea integrarii lor intr-un tot unitar.Altfel spus coeziunea rezulta din “jocul” contradictoriu al fortelor ce actioneaza in interiorul colectivului pentru atragerea tuturor membrilor sai la viata si activitatea ce se desfasoara aici. Ocupandu-se de factorii coeziunii Jean Maisonneuve ii imparte in doua categorii, extrinseci si intrinseci. Primii constituie doar conditii, mai mult sau mai putin favorabile, efectul lor fiind detectabil numai prin intermediul celor intrinseci. Ei determina si directioneaza coeziunea colectivului. La randul lor, factorii intrinseci pot fi impratiti in doua categorii,factori socioafectivi si factori sociocooperatori sau functionali.

Dinamica colectivului surprinde totalitatea transformarilor care au loc in interiorul colectivului, transformari care-i imprima acestuia o anumita traiectorie. Este vorba de evolutia colectivului ca intreg, ca unitate de sine statatoare si nu de anumite modificari isolate ce se produc in interesul sau. Cunoasterea dinamicii presupune in mod firesc descifrarea fortelor motrice care se afla la originea acestui proces, adica a contradictiilor interne dintre cele doua tipuri fundamentale de structuri, formala si informala. Intrucat structura formala este data sau impusa, iar cea informala rezulta in mod spontan ca urmare a relatiilor ce se stabilesc intre elevi, inseamna ca intre ele vor aparea diferite nepotriviri sau contradictii a caror rezolvare, prin adaptarea, integrarea sau subordonarea reciproca dintre ele, impune trecerea intr-un stadiu superior si implicit declansarea altor contradictii.

In concluzie, dinamica colectivului este un real “laborator psihosocial”, in care fenomenele ce-i sunt proprii se metamorfozeaza si se interconditioneaza, imprimandu-i, in cele din urma, traiectoria pe care o va parcurge.

Scopurile colectivului. Ca oricare alt grup social, colectivul de elevi se constituie in vederea desfasurarii unei activitati si a atingerii unor scopuri fundamentale. Se afirma din aceasta perspectiva ca un colectiv de elevi este un grup educational constituit in vederea atingerii unor scopuri educative, care la randul lor , sunt subordonate idealului educational. Asadar, ratiunea insasi de existenta a colectivului este asigurarea conditiilor necessare in vederea dezvoltarii unei atitudini cooperant-participative, expresie a mobilurilor fundamentale de dezvoltare a societatii umane. Vorbind de scopurile colectivului se au in vedere in primul rand acele obiective care rezulta din insasi logica functionarii sale ca unitate sociala de sine statatoare.

1.2 Etapele devenirii colectivului de elevi

In cadrul acestei deveniri am putea delimita urmatoarele etape:

a)Etapa evaluarii interpersonale

Caracteristic pentru aceasta etapa este preocuparea fiecarui membru al colectivului pentru cunoasterea celorlalti parteneri din perspectiva disponibilitatilor de a stabili contacte interpersonale cu ei. In aceasta etapa se contureaza, deci, in constiinta fiecarui membru al colectivului, imagini cat mai diferentiate despre ceilalti parteneri.

b) Etapa constituirii si inchegarii structurii socioafective a colectivului de elevi

Pe baza imaginilor cognitiv-evaluative dobandite in etapa anterioara se constituie si consolideaza diferite structuri socioafective,de comunicare, formala, informala, de conducere etc. Este etapa caracterizata prin restructurari continue in planul socioafectiv al colectivului, respectiv in relatiile interpersonale intre membrii sai.

Diversele structuri socioafective care se incheaga in aceasta etapa confera colectivului aspectul unei constelatii, in cadrul careia fiecare structura particulara se afla in relatii, fie pe orizontala, fie pe verticala, cu toate celelalte.Aceste structuri se organizeaza si se reorganizeaza continuu, prin adaptarea unora in functie de celelalte sau prin integrarea unora in altele.

Gama fenomenelor psihosociale in care elevii sunt implicati pot fi cunoscute si dirijate cu ajutorul unei metodologii speciale, actional-ameliorative. Apeland la ea, invatatorul sau dirigintele, in colaborare cu ceilalti factori educativi, poate contribui la optimizarea fenomenelor grupale in concordanta cu obiectivele generale ale educatiei.

Fisiere in arhiva (2):

  • Metode de Cunoastere a Colectivului de Elevi.ppt
  • Metode de Cunoastere a Colectivului de Elevi.doc

Alte informatii

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi Facultatea de Biologie