Metode de Verificare și Evaluare Utilizate în Procesul Predării - Învățării în Germania

Capitolul 1. Definirea conceptelor: proces de învăţământ, predare, învăţare, verificare şi evaluare

Procesul de învăţământ poate fi definit ca un act de comunicare a unor idei, mesaje, opinii, comportamente, acţiuni etc. Comunicarea poate fi directă (exemplu: cursuri, lecţii, seminarii, aplicaţii practice) sau indirectă (realizată prin intermediul postării de cursuri pe un anumit site sau grup de discuţii).

Predarea reprezintă „acţiunea cadrului didactic de transmitere a cunoştinţelor la nivelul de comunicare unidirecţional, dar aflat în concordanţă cu anumite cerinţe metodologice care condiţionează învăţarea, în general, învăţarea şcolară în mod special” (Cristea, 1998).

Învăţarea şcolară este „latura procesului de învăţământ intenţiontă, programată, organizată şi conştientă de asimilare şi dobândire a cunoştinţelor teoretice şi practice de către elev (student) pe baza predării şi a studiului independent” (Bontaş, 2001).

Verificarea şi evaluarea cunoştinţelor. „În didactică, evaluarea poate fi considerată o activitate a profesorului de prelucrare a cunoştinţelor elevilor, obţinute prin verificare, în scopul aprecierii şi corectării acestora”. Evaluarea are trei componente aflate în interacţiune: controlul, aprecierea şi notarea.

Controlul este operaţiunea prin care un profesor sau calculator verifică volumul şi calitatea cunoştinţelor teoretice şi practice dobândite de elev.

Aprecierea este componenta de estimare a nivelului cunoştinţelor însuşite de elevi.

Notarea este operaţiunea de măsurare a rezultatelor pregătirii elevului, în urma controlului şi

Capitolul 2. Şcoala germană şî caracteristicile ei

Şcoala de bază, numită Grundschule este corespondenta şcolii primare din România. Ea are o durată de 4 ani în toate landurile şi este obligatorie pentru toţi copiii. La terminarea ei, profesorii hotărăsc, în funcţie de rezultate - note sau calificative - ce tip de şcoală pot urma elevii. Aceste tipuri de şcoală sunt:

-Hauptschule - „şcoala principală”;

-Realschule - „şcoala reală”;

-Gymnasium - „gimnaziul”.

Împaărţirea de mai sus nu are caracter ultimativ, aşa cum cred mulţi părinţi. Elevi buni la învăţătură se pot muta de la şcoala reala la gimnaziu sau chiar de la şcoala principală la gimnaziu. De asemenea, gimnaziştii pot trece la şcoala reală.

După absolvirea şcolii principale sau a celei reale, există posibilităţi multiple de a urma alte şcoli pentru a obţine maturitatea generală - Abitur. Aceste posibilităţi variază de la land la land. Există landuri care au un tip de şcoala numită Gesamtschule – „şcoala generală”. Aici sistemul nu desparte elevii dupa clasa a 4-a în 3 tipuri de şcoală diferite, ci elevii urmează aceeaşi şcoală. Şcolile generale oferă doar în anumite obiecte de învăţământ diferite nivele de pregătire.

Unui străin sistemul de învăţământ german îi apare ca un nod constituit din mai multe fire. Descrierea sistemului de învăţământ german este aproape imposibilă, fiecare dintre cele 16 landuri având sistemul său propriu. Trecerea de la un tip de şcoală la alta se face la vârste diferite, în funcţie de legislaţia landului respectiv.

Şcolarizarea are caracter obligatoriu de la vârsta de 6 ani până la 18 ani. În medie la 6 ani încep copiii şcoala de bază care are o durată de 4 ani şi o termină, dacă nu rămân repetenţi, la 10 ani. Apoi, împreună cu părinţii, hotărăsc ce formă de şcoală vor urma: şcoala de bază, cea reală, gimnaziul sau şcoala generală, obţinând certificate de absolvire ale acestor forme de şcoală. Până cel puţin la vârsta de 15 sau 16 ani, copiii urmează şcoala, deci până la terminarea clasei a 9-a sau a 10-a. După clasa a 9-a sau a 10-a elevii, se pot hotărî pentru meserie sau pentru frecventarea în continuare a gimnaziului sau a şcolii generale, pentru a obţine diploma de maturitate (Abitur). Aici frecventează treapta superioară. Elevii sunt obligaţi până la 18 ani să urmeze o calificare profesională. Ei trebuie deci să se decidă, după terminarea clasei a 9-a sau a 10-a, ori pentru calificare profesională, ori pentru frecventarea gimnaziului sau a şcolii generale, pentru a obţine maturitatea. Dacă s-au decis pentru învăţarea unei meserii, trebuie să frecventeze după clasa a 10-a, paralel cu şcolarizarea în firmă, şi o şcoală de meserii (aşa-numita calificare în sistem dual). Sau pot urma, în vederea obţinerii unei calificări, cursurile unei şcoli de specialitate.