Natura și Caracteristicile Grupurilor Școlare

Introducere

Definiţie - Grup şcolar, colectiv, organism social, totalitate de persoane reunite cu scopul desfăşurării unei activităţii.

Interpretare biologistă – grupul de elevi, colectivul este un complex de individualităţi, având un scop determinat, organizat şi având organe de conducere, iar între aceste individualităţi existând o corelaţie şi interdependenţă.

Interpretare pedagogică – colectivul de elevi este un grup social cu scop bine definit, structură, coeziune şi dinamică.

Structura este determinată de interelaţiile ce se stabilesc între membrii săi. După conţinutul şi modul de funcţionare se disting două feluri de structuri:

- formală (investiri oficiale, roluri, funcţii şi responsabilităţi)

- informală (spontană, nu este impusă şi reglementată, se bazează pe relaţii intersubiective, afective – de simpatie, antipatie, indiferenţă etc.).

Coeziunea reflectă convergenţa dintre membrii, concentrarea interacţiunilor în vederea integrării lor într-un tot unitar.

Dinamica implică totalitatea transformărilor ce au loc în interiorul colectivului. Se referă la evoluţia colectivului ca întreg, nu la modificări izolate.

Sintalitatea colectivului desemnează totalitatea trăsăturilor ce caracterizează un colectiv concret privit ca un întreg prin care se deosebeşte de celelalte colective. Aşa cum pentru descrierea fenomenelor psihologice individuale se utilizează termenul de personalitate, pentru descrierea feomenelor sociale, de grup se utilizează termenul de sintalitate. Personalitatea rezultă din modul cum sunt dispuse diversele componente psihice într-o constelaţie irepetabilă proprie fiecărei pesoane, iar sintalitatea rezultă din conţinutul concret şi modul în care se manifestă diferite trăsături de grup într-un colectiv concret.

Referitor la grupul de elevi amintim cultura clasei ca mod de viaţă al unui grup de indivizi. Această cultură a clasei include proceduri de rutină, obiceiuri, norme, valori importante, ritualuri, mituri, modalităţi colective distincte prin intermediul cărora fiecare organizaţie socială dobândeşte şi menţine o stabilitate relativă. Caracteristicile culturii clasei sunt:

- modalitatea în care se desfăşoară procesul de învăţare. Această componentă vizează strategia de predare utilizată de profesor, strategie în funcţie de care se va face un anume tip de evaluare, se va manifesta un anume tip de reacţii din parte elevilor

- conţinutul academic care face obiectul procesului de învăţare. De asemenea în funcţie de conţinut profesorul va individualiza un anume tip de strategie, tip de evaluare etc.

- elemente spaţio-temporale ale mediului în care se desfăşoară procesul de învăţare.

Timpul de desfăşurare al unei ore în învăţământul românesc este de 50 min. Cu pauze de 10 min. În ceea ce priveşte spaţiul, pe lângă cel fizic este şi cel psihologic, iar aici putem aminti că optimă este configuraţia în formă de cerc pătrat sau în forma literei U, deoarece acestea permit participanţilor să se privească. Tipul de şcoală standard de tip cazarmă încurajează comportamente uniformizate, rigide, obediente.

- maniera în care profesorul evaluează activitatea elevului. Tipul de evaluare este ales în funcţie de conţinut, particularităţi psihoindividuale şi de vârstă, obiective

- actorii angajaţi în procesul de învăţare

- interacţiunea concretă dintre actorii respectivi.

Aceste componente sunt interdependente deoarece o modificare a parametrilor uneia dintre ele afectează configuraţia tuturor celorlalte, dar şi a întregului.

CAP 1. CLASA DE ELEVI CA GRUP SOCIO – EDUCATIV

1. Natura şi caracteristicile grupurilor şcolare

Grupul este o pluralitate dinamicǎ de persoane între care existǎ mai multe tipuri de relaţii, cu influenţe multiple asupra membrilor sǎi.

Membrii grupului îşi desfǎşoarǎ activitatea într-un anumit mediu de existenţǎ, comunicǎ şi coopereazǎ pentru realizarea unor scopuri, întreţin diferite tipuri de relaţii între ei, se influenţeazǎ reciproc, îşi confruntǎ opiniile, sunt mulţumiţi, frustraţi sau animaţi de anumite aspiraţii şi idealuri, experimenteazǎ modele de comportament dupǎ norme proprii.

Fiecare membru al grupului manifestǎ faţǎ de grup anumite trebuinţe, dorinţe şi atitudini, ceea ce constituie expansiunea socialǎ. Faţǎ de aceasta, membrii grupului au o anumitǎ reacţie denumitǎ incluziune socialǎ.

Profilul psihologic al grupului se caracterizeazǎ printr-o anumitǎ structurǎ şi dinamicǎ, coeziune afectivǎ, scopuri comune, consens, autoorganizare şi control, cooperare de noi membrii, forţǎ, omogenitate, conformism, autonomie şi stabilitate în timp.

În cadrul grupului social, fiecare persoanǎ are un anumit status, adicǎ o anumitǎ poziţie realǎ, de valorizare sau de devalorizare.

Rolul este aspectul dinamic al status-ului. El reprezintǎ sistemul de aşteptǎri ale membrilor grupului faţǎ de liderul lor.

Cadrul de referinţǎ este alcǎtuit dintr-un sistem de obligaţii şi reguli de comportare specifice unui grup. Acesta poate respinge sau primi alţi membri, dacǎ aceştia acceptǎ şi respectǎ cadrul de referinţǎ al grupului.

2. Tipuri de grupuri şcolare

Tipologia grupurilor şcolare poate fi stabilitǎ atât dupǎ mǎrimea lor, cât şi în funcţie de caracterul organizǎrii.