O Perspectivă Sociologică asupra Educației Contemporane

Referat
8/10 (1 vot)
Domeniu: Pedagogie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 14 în total
Cuvinte : 5161
Mărime: 22.88KB (arhivat)
Cost: 5 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Univ Stefan cel Mare
Eseu O perspectiva sociologica aspura educatiei contemporane Portofoliu final Pedagogie 2

Extras din document

1. Introducere

Viitorul educaţiei constituie o prioritate a comunităţii mondiale; naţiunile au nu numai dreptul, dar şi datoria de a se sprijini reciproc pentru ca prin educaţie, cultură şi ştiinţă să ajungă la pace, progres şi prosperitate şi nu la haos, la dezumanizare, la disperarea provocată de un mediu în continuă degradare.

Se afirmă pe bună dreptate, că unul dintre elementele definitorii ale societăţii contemporane este schimbarea. Noul mileniu în care păşim a moştenit însă multe probleme sociale, economice şi politice, care, deşi au marcat în mare măsură ultima jumătate de secol, sunt departe de a-şi fi găsit soluţiile. Dintre aceste probleme menţionăm: terorismul internaţional, rasismul, creşterea numărului săracilor, a analfabeţilor şi a şomerilor, etc.

2. Educaţia şi provocările lumii contemporane

Prin structură, obiective şi conţinut, educaţia trebuie să răspundă necontenit exigenţelor cerute de evoluţia realităţii naţionale şi internaţionale. Semnificaţiile şi eficienţa actului educativ sunt date de disponibilităţile educaţiei de adaptare şi autoreglare faţă de sfidările tot mai numeroase ale spaţiului social.

Soluţia rezolvării problemelor actuale trebuie să vină nu numai din partea educaţiei instituţionalizate. Astăzi, obiectivele educaţiei şi procesele educative sunt atât de complexe încât numai o concentrare a eforturilor întreprinse de mai multe instituţii, concretizată în ceea ce unii au numit „cetatea educativă”, prin „redistribuirea” învăţământului către mai mulţi factori, ceea ce ar putea crea acţiuni ale căror rezultate să fie mulţumitoare. Încât, o restructurare a atribuţiilor diferitelor compartimente ale socialului, cu privire la cerinţele educative, pare a fi de bun augur. Desigur că această restructurare este dificilă, problematică şi presupune, cum sugerează unii analişti (Sicinski), o regândire şi o corelare mai adâncă a politicilor şcolare, culturale, economice şi sociale la nivelul ansamblului social. De pildă, nu numai că ar trebui să se accentueze mai mult valoarea „instrumentală” a educaţiei, ci şi instrumentele culturale se cer a fi reconvertite în surse educative explicite, care să modeleze şi să formeze personalitatea. Contextul cultural – şi, prin extensie, cel social – trebuie astfel dimensionat încât el însuşi să inducă influenţe educative directe, vizibile. Unii autori merg atât de departe în maximizarea capacităţii educogene a unor instanţe sociale, încât cer deşcolarizarea societăţii. Ivan Illich, prelat catolic şi pedagog american, mânat de un optimism exagerat faţă de forţele individului şi de un pesimism adânc faţă de şcoală ca instituţie, propovăduieşte (himeric) o societate fără şcoală, în care educaţia s-ar realiza prin intermediul unor „prilejuri educative” ineficiente sau chiar imposibil de acceptat. Oricât de mult s-ar face această redistribuire şi acest glisaj al funcţiilor, şcoala trebuie să rămână o instituţie fundamentală în care se vor pune bazele unei educaţii iniţiale, sistematice. Realitatea contemporană demonstrează că rolul şcolii nu numai că nu s-a diminuat, ci a devenit tot mai complex, tocmai datorită necesităţii împletirii şi corelării funcţionale a acesteia cu alte segmente ale socialului, pasibile de a se realiza secvenţial, sarcini şi acţiuni ale instituţiei specializate care rămâne, în continuare, şcoala.

Cât priveşte aspectul procesual al demersului educativ în sine, sunt destule voci care ne avertizează în legătură cu nevoia unor redimensionări şi chiar a unor schimbări de paradigme educaţionale. J. W. Botkin şi colaboratorii săi fac o disociere interesantă între învăţarea de menţinere şi învăţarea inovatoare, care ne poate sugera traiecte posibile pentru prezentul şi viitorul educaţiei. Societăţile tradiţionale – arată autorii invocaţia – au adoptat un tip de învăţare de menţinere, care pune accentul pe achiziţia de metode şi reguli fixe, pentru a putea face faţă unor situaţii cunoscute şi recurente. Acest tip de învăţare este menit să asigure funcţionarea unui sistem existent, a unui mod de viaţă cunoscut şi stimulează abilitatea noastră pentru a rezolva probleme date şi pentru a perpetua o anumită experienţă culturală. În condiţiile în care apar şocuri existenţiale, schimbări, înnoiri, rupturi, este nevoie de un alt tip de învăţare, aşa-numita învăţare inovatoare. Aceasta are menirea de a pregăti indivizii şi societăţile să acţioneze în situaţii noi şi presupune calităţile autonomiei (a nu mai avea nevoie de alţii) şi integrării (a accede la o gândire holistică, ce este capabilă să conexeze operativ informaţiile intrate recent în circulaţie). În timp ce învăţarea de menţinere tinde să ia drept inatacabile valorile impuse ca atare şi să treacă cu vederea toate celelalte valori, învăţarea inovatoare trebuie să fie dispusă să pună la încercare valorile, scopurile şi obiectivele fundamentale ale oricărui sistem. Învăţarea inovatoare presupune formularea de probleme, sfărâmarea clişeelor, predispune la ruperea structurilor închise, antereflexive. Valorile ei nu sunt constante, ci mai degrabă schimbătoare.

Este adevărat că marile schimbări existenţiale se produc pe baza unor viziuni inovatoare. Progresul se face nu prin respectarea tradiţiilor, ci prin contestarea căii bătătorite. Istoria progresează prin partea proastă a lucrurilor – spunea Hegel. Întotdeauna oamenii incomozi fac revoluţiile (cognitive, sociale). Vom înţelege de aici că ambele tipuri de învăţare sunt benefice, cu condiţia conducerii variabile a celor care deprind traiectul învăţării ce este în concordanţă cu sarcinile, conţinuturile şi finalităţile educaţiei. Se pare că în multe situaţii prezente, educaţia inovatoare este mai productivă decât cea de menţinere.

Preview document

O Perspectivă Sociologică asupra Educației Contemporane - Pagina 1
O Perspectivă Sociologică asupra Educației Contemporane - Pagina 2
O Perspectivă Sociologică asupra Educației Contemporane - Pagina 3
O Perspectivă Sociologică asupra Educației Contemporane - Pagina 4
O Perspectivă Sociologică asupra Educației Contemporane - Pagina 5
O Perspectivă Sociologică asupra Educației Contemporane - Pagina 6
O Perspectivă Sociologică asupra Educației Contemporane - Pagina 7
O Perspectivă Sociologică asupra Educației Contemporane - Pagina 8
O Perspectivă Sociologică asupra Educației Contemporane - Pagina 9
O Perspectivă Sociologică asupra Educației Contemporane - Pagina 10
O Perspectivă Sociologică asupra Educației Contemporane - Pagina 11
O Perspectivă Sociologică asupra Educației Contemporane - Pagina 12
O Perspectivă Sociologică asupra Educației Contemporane - Pagina 13
O Perspectivă Sociologică asupra Educației Contemporane - Pagina 14

Conținut arhivă zip

  • O Perspectiva Sociologica asupra Educatiei Contemporane.doc

Alții au mai descărcat și

Dimensiunea Normativa si Culturala a Organizatiei Scolare

ARGUMENT MOTIVAŢIA ALEGERII TEMEI Abordarea temei ”Dimensiunea normativă și culturală a organizațiilor școlare” implică prezentarea şi...

Parteneriatul Scoala - Familie in Activitatea Educativa

Introducere Suntem contemporani cu schimbările profunde care s-au derulat în educatie în ultima perioada si totul confirma ca acestea vor...

Formele Educatiei si Relatiile dintre Ele

Educaţia este o componentă a existenţei socioumane şi, totodată, o activitate de esenţă psihosocială care vizează formarea-dezvoltarea permanentă a...

O Perspectiva Socio-pedagogica asupra Clasei de Elevi

O PERSPECTIVA SOCIOPEDAGOGICA ASUPRA CLASEI DE ELEVI Analiza culturii scolii în termeni de presupozitii de baza, valori si norme este o...

Orientari Noi in Conceperea si Realizarea Educatiei

Introducere Actualitatea problemei.Educaţia reprezintă obiectul de studiu specific pedagogiei(ştiinţelor peda-gogice sau ştiinţelor educaţiei)...

Creativitate - dimensiune educabilă a personalității

Capitolul 1 Conceptul de creativitate. Controverse teoretice Într-o societate care înregistrează rapide și profunde transformări...

Noile Tehnologii Educaționale ale Sec XXI

1.Introducere Importanţa noilor tehnologii pentru educaţie a devenit, în ultimele decenii, un lait-motiv al discursului despre educaţie la toate...

Laturile Educatiei

1.Introducere Caracterul strategic de realizare a educatiei se axează pe actiunea intentionată,proiectată,de durată si îndreptată asupra...

Te-ar putea interesa și

Provocari si Perspective pe Piata Muncii in Uniunea Europeana

Introducere Lucrarea intitulată ,, Piaţa muncii în UE – Provocări şi perspective’’ analizează, pe parcursul a trei capitole, fenomenele ce au loc...

Realizarea Obiectivelor Noilor Educații în Învățământul Primar

1.1 Educaţia – delimitări conceptuale Educaţia ca acţiune specific umană este obiectul de studiu pentru diferite ştiinţe sau ramuri ale acestora...

Modalitati de Prevenire a Insuccesului Scolar, la Elevii Proveniti din Mediile Defavorizate

Introducere "Bagajul ereditar al copilului nu prezinta importanta pentru noi. Factorul ereditar nu se exteriorizeaza daca nu gaseste la copil...

Familia ca Agent al Socializarii Primare

1. Definirea, rolul, functiile si tipurile de familii Alaturi de scoala si organizatiile de tineret, familia este unul din factorii care se...

Romantismul

Prin mijloacele de expresie şi preocupări, romanul e considerat ca o derivaţie din epopeea antică; vastele poeme omerice,deşi au stabilit o...

Teoria și Metodologia Curriculum-ului

1. Scurt istoric al conceptului de curriculum Etimologic, termenul de “curriculum” (plural “curricula”) provine din limba latină, unde avea...

Psihologie Socială

OBIECTUL DE STUDIU AL PSIHOLOGIEI SOCIALE Într-una din cele mai frecvent citate definitii, Gordon Allport spune ca psihologia sociala este „o...

Fundamentele Pedagogiei

DEZVOLTAREA ŞTIINŢELOR EDUCAŢIEI Ştiinţă şi practică deopotrivă, pedagogia constituie astăzi unul dintre domeniile spiritualitatii umane cu o...

Ai nevoie de altceva?