Rolul Consilierului Educațional în Orientarea Școlară

DELIMITĂRI CONCEPTUALE

Ce misiune are un consilier educativ- Se implică într-un act de comunicare cu clientul solicitant de servicii de consiliere în următoarele direcţii:

- sugerează şi îndrumă autocunoaşterea,

- echilibrează raportul dintre aspiraţii, capacităţi, posibilităţi;

- previne inadaptarea şcolară şi profesională;

- intervine pentru reducerea, eliminarea şi corectarea indeciziilor;

- întăreşte opţiunile şi deciziile corecte;

- pregăteşte clientul pentru a face faţă cerinţelor impuse de piaţa muncii şi a trăi satisfacţia muncii.

Astăzi, când conotaţia negativă a termenului de carieră s-a schimbat, orice consilier educativ este simultan şi un consilier al carierei:

Cariera reprezintă succesiunea de profesii, ocupaţii, posturi, funcţii exercitate de-a lungul vieţii active, presupunând fluctuaţii ocupaţionale (uneori spectaculoase) de la o etapă de vârstă la alta.

Consilierul carierei este deci persoana care, în virtutea pregătirii sale de specialitate, oferă ajutor, informeză şi orientează pe cei interesaţi de domeniul educaţiei/formării iniţiale şi continue, alegerii carierei, integrării socio-profesionale etc., în scopul obţinerii unei maxime compatibilizări între interesele, valorile, aptitudinile şi aspiraţiile personale şi profesionale ale individului, lumea muncii şi cerinţele sociale.

Cât priveşte sensul conceptului de management / manager, care a invadat în prezent orice domeniu, vom reţine pe cel mai general, acela de ştiinţă şi artă a conducerii (a întreprinderilor economice, iniţial), respectiv, cel de: gospodar, director, descurcăreţ, care controlează şi administrează o situaţie.

Prin urmare, în educaţie, managementul reprezintă conducerea formală a unei organizaţii (instituţii educative) sau a unei părţi din aceasta prin coordonarea activităţii indivizilor şi grupurilor umane pentru îndeplinirea obiectivelor instituţiei respective. Managementul este un proces care determină atingerea scopurilor organizaţiei: accentul cade pe ceea ce face managerul şi pe ceea ce rezultă din activitatea lui, adică pe efecte.

Principalele domenii funcţionale ale activităţii managerului şcolar sunt: curriculum, resurse umane (recrutare, selecţie, utilizare, stimulare, formare, disponibilizare şi stabilirea unui climat organizaţional optim, resurse non-umane, performanţe, dezvoltarea organizaţională, dimensiune etică (set clar de valori). (Iosifescu, 2000).

Acţiunea managerială se bazează pe: autoritate, putere, responsabilitate, răspundere.

Consilierul, fie ca este profesorul sau oricare dintre specialistii antrenati în activitatea de consiliere si orientare scolara ar trebui sa faca dovada urmatoarelor aptitudini: respect pentru cel consiliat; întâmpinare sustinuta a eventualelor probleme sesizate din nelinistile elevului sau din comportarile mai putin controlate din timpul orelor de curs; acompaniere; readaptare permanenta la ceea ce exprima elevul; acceptare neconditionata, fara critica la adresa a ceea ce face sau spune elevul; empatie de patrundere în universal celuilalt; congruenta, vazuta drept concordanta dintre comportament, sentimente si vorbe; colaborare complicitara în sensul de implicare a elevului în rezolvarea propriilor probleme; gândire pozitiva.

Atât problemele cât si capacitatile subiectului vor trebui sa fie evaluate cu mare capacitate de catre consilier. Rolul acestuia este sa întrebe, sa încurajeze si sa sprijine consiliatul. Specialistii G. Caplan, M.Golfried, E. Lindemann, citati de A.Pica sustin ca persoana care consiliaza nu trebuie sa formuleze probleme, dupa cum nici sa sugereze solutii, ci sa-l ajute pe subiect sa le gaseasca. În plus, specialistul în consiliere trebuie sa îl învete pe elev sa stie unde / cum sa caute si singur solutiile. Pe de alta parte, solutii pot sa gaseasca si în ora de dirigentie, de unde pot împartasi experiente personale, si situatii de viata care sa le serveasca drept model. Una dintre modalitatile de consiliere pentru a-l determina pe consiliat sa opteze singur pentru o rezolvare, este aceea de a-i diviza problema în sapte pasi, dupa modelul M.Goldfried.

Acestia sunt:

- identificarea problemei;

- propunerea solutiilor alternative;

- repetarea fiecarei alternative pâna când toate implicatiile ei sunt clare;