Specificul abordării textelor în învățământul primar

În clasele primare, cunoștințele însuțite și abilitățile formate în anul anterior se reiau și se adaugă altele noi în clasa următoare. În clasa I a ciclului primar, copiii și-au însuțit citirea corectă și conștientă și scrierea literelor, a cuvintelor și propozițiilor.

Conținuturile învățării prevăzute de programele școlare se parcurg folosindu-se ca suport textele literare din manual, dar pentru o mai bună valorificare a lor, întâi trebuie bine cunoscute.

Începând cu clasa a II-a, se abordează textele literare și anume: textul narativ, liric și nonliterar.

1. Textul narativ

În procesul cunoașterii textului, prima etapă este motivarea pentru învățare, în care se trezește interesul elevilor pentru textul literar nou, dar cu accent pe abilitățile de comunicare pe care le vom forma și pe folosirea acestoraîn viață.

Exemplu:

Spun câteva cuvinte despre acțiunea textului și, când sunt mai atenți, mâ opresc și anunț că vor citi singuri textul și vor afla continuarea.

Precizez faptul că vom analiza textul și vom descoperi împreună expresii frumoase și mijloacele folosite de scriitor, ca să elaborăm și noi alte texte. Aceste lucruri ne trebuie în viață, așa că vom fi foarte atenți.

Citirea textului de către elevi, în șoaptă sau în gând, este etapa în care elevii fac singuri primul pas în cunoașterea textului.

După ce elevii au citit textul în gând sau în șoaptă, urmează întrebările în legătură cu textul, prin care verificăm dacă citirea a fost conștientă. Setul de întrebări se elaborează înainte de lecție, iar fiecare întrebare trebuie să fie clară, să se refere la textul citit, să stimuleze gândirea, imaginația, creativitatea, să solicite construcții personale de răspunsuri, să fie prezentată într-un enunț accesibil clasei ți potrivit ca dimensiune.

În vederea verificării nivelului de înțelegere a conținutului textului elevii vor răspunde, în scris sau oral, la întrebările din manual. Această etapă urmărește atât înțelegerea textului, cât și formarea primelor deprinderi de lucru cu textul literar.

Următoarea etapă ar putea fi citirea textului pe fragmente logice. Împărțirea textului pe fragmente logice se realizează de către profesor, pentru ca elevii să înțeleagă mai ușor conținutul textului.

Elevii vor afla că textul poate fi împărțit în fragmente „cu înțeles”, pentru a fi mai bine asimilat. După citirea fiecărui fragment se explică expresiile și cuvintele noi. Se cere elevilor să se construiască enunțuri cu cele pe care le apreciem că ar trebui să facă parte din vocabularul activ.

Profesorul își pregătește câte o întrebare pentru fiecare fragment, întrebare care poate sugera ideea principală a textului. Este important ca la fiecare întrebare să se solicite mai multe răspunsuri, deoarece aceste exerciții conduc la formarea unei exprimări personale. De asemenea, profesorul urmărește ca, în răspunsurile date, elevii să folosească cuvintele și expresiile noi.

Urmărind răspunsurile la întrebările puse pentru fiecare fragment, elevii le pot uni și realiza povestirea orală a textului.

În această clasă, deprinderile de citire nu sunt bine formate la unii elevi și nu sunt consolidate la alții, de aceea este necesară citirea model a profesorului.

Etapa influențează pozitiv calitatea citirii elevilor, dacă citirea model este bine realizată. Profesorul are în vedere ritmul de citire al eIasei și îl respectă, pronunță corect și eIar fiecare cuvânt, respectă intonația impusă de semnele de punctuație, schimbă tonul citirii de câte ori conținutul textului o cere. Citirea model n-ar avea rost dacă nu ar exista și etapa citirea după model.