Gluma sumbra a lui Caravaggio

Imagine preview
(7/10 din 4 voturi)

Acest referat descrie Gluma sumbra a lui Caravaggio.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 10 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domeniu: Pictura

Extras din document

Iata, deci, ce nu a facut Caravaggio, iata reperele de ordin cultural de care a ales sa se indeparteze in cea de-a doua maniera a sa. In ce ar consta, insa, originalitatea acesteia? L. Marin vorbeste de producerea unui anumit efect: “un effet de voir“. Tabloul lui Caravaggio se constituie drept o forta si opereaza “une distribution des effets de vision”. In acest caz “le discours qui peut tre tenu du tableau, se trouvera produit par lui.” Efectul ca reprezentare a tabloului devenit putere este impresia (l’impression). Intrebarea pe care si-o pune Louis Marin este in ce masura putem produce un discurs despre un tablou, fara a cadea intr-o lectura “impresionista”? Iata primejdia “citirii” unui tablou, primejdia specifica citirii unui tablou de Caravaggio a carui inovatie impune necesitatea de a aduce intr-un limbaj efectul fortei instituite de tablou in domeniul vizualului.

In acest moment, daca vom accepta ca formulele pe care le-am selectat din textele lui Colombier si Chastel: “umor sinistru”, “terribilitU” sunt expresii la nivelul discursului lingvistic ale fortei impresiei vizuale, discursul despre tablou devenind unul produs de acesta, vom obtine un rezultat surprinzator si anume ca ele inceteaza sa trimita la subiect – autoportretizarea sub chipul lui Goliat, pentru a caracteriza maniera lui de tratare, de realizare. Frazele nu descriu prin urmare impresia unei lecturi a subiectului tabloului, in ciuda caracterului sau neobisnuit, agresiv, cu atat mai mult cu cat spectatorul trebuie sa fie anuntat prealabil ca in Goliat avem un autoportret al autorului, ci sunt redarea unei reactii spontane, survenite prin intermediul ochiului, al privirii.

Cum se realizeaza acest efect de forta in domeniul vizualului? Este vorba bineinteles despre lumina si culoare. Contrastul datorat luminarii intense a siluetelor pe un fond negru produce un efect de „surpriza” si de „siderare”, efect meduzant care impietreste, anihileaza, absoarbe subiectul, istoria pictata, naratiunea. Devenirea temporala se reduce astfel la instantaneitate.

L. Marin accepta ideea de „distrugere a picturii” ca teorie, ca sistem normat, de catre Caravaggio si scoala care i-a urmat. Sintagma care i-a apartinut initial lui Poussin, a fost colportata de majoritatea criticilor:

„M. Poussin ne pouvait rien souffrir du Caravage et disait qu’il était venu au monde pour détruire la peinture. Mais, il ne faut pas s’étonner de l’aversion qu’il avait pour lui. Car si le Poussin cherchait la noblesse dans ses sujets, le Caravage se laissait emporter U la vérité du naturel, tel qu’il le voyait. Ainsi ils étaient bien opposés l’un U l’autre. […] Cependant si l’on consid

re en particulier ce qui dépend de l’Art de peindre, on verra que Michel Ange de Caravage l’avait tout entier” – A. Félibien; “Certains pensent qu’il a détruit l’art de peindre, car de nombreux jeunes artistes, en suivant son exemple, ont été amenés U peindre une tte d’apr

s le vif, et, sans étudier ni les fondements du dessin, ni la profondeur de l’art, se satisfont des seules couleurs. D’oo il s’ensuit qu’ils sont incapables de mettre deux figures ensemble ni composer une vraie histoire parce qu’ils ne comprennent pas l’excellence d’un art si noble” – G. Baglione12.

Modalitatea prin care Caravaggio se indeparteaza de pictura ca istorie, naratiune reprezentata, este propunerea unui paradoxal spatiu-cadru de culoare neagra, arata L. Marin13.

In limbaj pictural albul si negrul sunt meta-culori. Astfel albul constituie culoarea aerului, a luminii, creeaza spatiul deschis. El reprezinta ziua. Potential in alb avem intreaga scara coloristica. Negrul este o non-culoare, non-lumina, non-spatiu. Universul lucrurilor, obiectelor este unul negru. Culoarea neagra constituie “l’espace totalement déterminé, non pas vide mais plein, dense, totalement fermé ”.

Fisiere in arhiva (1):

  • Gluma sumbra a lui Caravaggio.doc