Abordare holistică în psihologie

Conceptul de cariera

Donald E. Super, contureaza o perspective interesanta de definire a carierei. ,,O cariera este o succesiune de profesiuni, indeletniciri si pozitii pe care le are o persoana in decursul perioadei active a vietii.’’Accentul cade pe durata carierei, aceasta intinzandu-se practice de-a lungul intregii vieti a individului.

Timpul vietii si spatial vietii sant doua dintre aspectele esentiale ale carierei de viata, conceputa de Super ca o constelatie de roluri care, reprezentate grafic, dau un curcubeu. Ideea curcubeului aplicata la definirea carierei este generoasa, ea continand unele informatii interesante legate de fiecare arc colorat din curcubeu, de latimea si luminozitatea arcului curcubeului si transformarea acesteia pe masura inaintarii in varsta.

Conceptul de cariera de viata ar trebui ingustat la ceea ce desemnam prin ,,cariera profesionala”, adica la acel ansamblu de roluri profesionale pe care individual le obtine si le ,,interpreteaza” de-a lungul vietii active.

Perlmutter si Hall (1992) defineau cariera ca ,,ansamblul ocupatiilor caracterizate prin instruire (training) si experienta, in care o persoana accede la pozitii superioare care necesita mai multa responsabilitate si competent si care asigura un raspuns financiar crescut din partea organizatiei”.

Gary Johns (1998) defineste cariera ca ,,o succesiune evolutiva de activitati profesionale pe care le atinge o persoana, ca si atitudinile, cunostintele si competentele dezvoltate de-a lungul timpului”.

Johns distinge doua tipuri de cariera: cariera externa, conceputa ca succesiunea obiectiva de pozitii ale unei personae, si cariera interna, care vizeaza interpretarea subiectiva pe care o da individual exigentelor profesionale obiective.

Autorii care utilizeaza terminologia de mai sus precizeaza ca, atunci cand vorbesc despre cariera externa, au in vedere fie pozitiile profesionale detinute de indivizi, fie factori externi (salariu, tip de munca etc.) implicate de o cariera, pe cand termenul de cariera interna are in vedere modul de percepere si reprezentare a carierei de catre individ.

Johns arata ca trei sant elementele definitorii ale carierei:

1) miscarea (profesionala) a individului de-a lungul timpului;

2) interactiunea factorilor individuali cu cei organizationali, reactiile oamenilor la un post depinzand de potrivirea/nepotrivirea dintre conceptual de sine occupational si constrangerile continute de postul respective;

3) specificarea individului in sfera mediului occupational, cariera fiind cea prin care omul capata o identitate ocupationala.

,,Cariera este o succesiune de profesiuni, indeletniciri, pozitii, activitati, experiente si roluri parcurse/practicate de individ de-a lungul vietii lui profesionale concomitant cu interpretarea lor subiectiva soldata cu traiectorii distinct profesionale”.

Regasim in aceasta definitie trei idei fundamentale: 1) cea referitoare la durata carierei; 2) idea imbinarii dintre planul obiectiv sic el subiectiv; 3) idea traiectoriilor conturate pe parcursul carierei.

Mutatii in contextual carierei

Anii ’80-’90 ai secolului trecut au adus cu ei o multitudine de schimbari in planul vietii socioeconomic, care s-au repercutat direct asupra carierelor profesionale ale oamenilor.

• Conditiile uneori dificile de existent si functionare a organizatiilor i-au determinat pe conducatorii si managerii acestora sa recurga la reducerea numarului departamentelor, implicit a numarului angajatiilor, fapt care cere mai multa munca si mai mare flexibilitate din partea angajatiilor ramasi.

• Frecventele dezechilibrari dintre cererea si oferta de personal au permis ca angajarea sa se faca dupa alte criteria decat dupa cele traditionale. Angajarea are loc nu atat dupa prescriptiile din fisele posturilor, cat dupa competentele si valorile persoanei in raport cu intreaga organizatie.

• Faptul ca organizatiile nu mai reuseau sa-si solutioneze singure toate problemele cu care se confruntau a atras dupa sine recurgerea la externalizarea unora dintre activitatile lor, adica la incredintarea acestora altor personae si organizatii din exterior pentru a le realiza.

• Concedierile majore la care organizatiile au fost nevoite sa recurga au conturay schimbari de atitudini si comportamentale la membrii organizatiei care au ramas.

Toate acestea si inca multe altele au schimbat radical contextual carierelor profesionale. Se poate vorbi chiar despre aparitia unor mutatii in cadrul noului context al carierelor profesionale :

a) inlocuirea stabilitatii, chiar a perenitatii carierelor profesionale cu mobilitatea acestora;

b) accentuarea caracterului de slaba predistibilitate a cursului carierei;

c) trecerea de la carierele legate exclusive de lumea muncii si lumea organizatiilor, acestea din urma fiind cele care asigura locul de munca, la carierele deschise spre aspect de o larga socialitate. Nu numai locul de munca are un impact major asupra carierei profesionale, ci si experientele individului din afara locului de munca, din familie, din alte medii sociale. Carierele sunt legate de intreaga viata a individului, nu numai de viata din cadrul activitatii de munca, ceea ce conteaza fiind interactiunile variate dintre individ, munca si mediul organizational;

d) scaderea in importanta a traiectoriei ascendente a carierei, in favoarea traiectoriei complexe, variabile. Asistam la cresterea frecventei carierelor antreprenoriale in defavoarea carierelor birocratice;

e) deplasarea centrului de greutate de pe managementul carierei catre automanagementul ei. Desi responsabilitatile organizatiilor in ceea ce priveste managementul nu scad, ci, din potriva, se accentuiaza, incepe sa isi faca loc tot mai mult tendinta de implicare directa a oamenilor in construirea propriilor cariere.Cetrarea oamenilor pe ei insisi ii ajuta pe acestia sa-si cunoasca mai bine disponibilitatilor, ceea ce ii determina sa fie mai atenti si precauti atat in momentul alegerii carierei, cat si in cel al schimbarii ei ;

f) trecerea de la axarea pe prezentul carierei spre axarea pe elaborarea unei viziuni privind perspective carierei;

g)actiunea concomitenta a carierelor singular cu carierele duble sau cu cele fara limite, cu o usoara predominant a acestora din urma.

• O mutatie extrema ar putea-o constitui disparitia carierei si inlocuirea ei cu simpla existent cotidiana a omului.

Noul context al carierei, genereaza o serie de dileme etice si practice, bine prezentate de John Arnold(2002). Aceste dileme apar din dorinta managerilor de la varful piramidei organizationale de a avea o forta de munca total devotata, dar si total dispensabila. O problema practica este si urmatoarea: cum pot fi oamenii incurajati sa simta si sa manifeste loialitate fata de o organizatie care nu manifesta nici un devotement fata de ei, cu atat mai mult cu cat managerii de varf ascund natura devotamentului lor fata de angajati?

In planul stiitei psihologice, noul context al carierei a condus la o renovare conceptuala. Una dinbtre cele mai importante o constituie inlocuirea a ceea ce multa vreme se numea psihologia profesiunilor cu ceea ce astazi se numeste psihologia carierei. Desi psihologia profesiunilor se centra aproape exclusiv pe profesiune, neglijand aspectele legate de timp si de succesiune (continuitate), in timp ce psihologia carierei proceda exact invers; prima era in esenta o psihologie diferentiala, a doua, o psihologie a dezvoltarii.