Cuprins
- 1.1 Violența în general
- 1.2 Abuzul și formele lui
- 1.3 Legislația
- 1.4 Agresorul persoanelor în vârstă
- 1.5 Modalități de prevenire a violenței și măsurile de combatere a agresivității
- 1.6 Cazuri de maltratare a părinților
- 1.7 Perspectiva teologică
- 1.8 Concluzii
Extras din referat
1.1 VIOLENȚA ÎN GENERAL:
Violența, în sens generic, înseamnă utilizarea forței și a constrângerii de către un individ, grup sau clasă socială, în scopul impunerii voinței asupra altora. Din punct de vedere juridic, violența înseamnă folosirea forței fizice sau a altor mijloace persuasive pentru a aduce prejudicii unor bunuri sau o vătămare a integrității unei persoane.
Noțiunea de violență este definită prin actele care trimit la apelul de forță, la constrângere sau încălcarea normelor și a dreptului celuilalt. Astfel spus, violența constă în totalitatea conduitelor agresive la care un subiect mai puternic, fizic sau moral, îl supune pe altul mai slab: rele tratamente, acte de violență a partenerului sau chiar acțiuni criminale (tâlhărie, viol, omucidere). Prin urmare, comportamentele violente se regăsesc în domeniul delicvenței și în cel al periculozității.
Violența include toate comportamentele agresive, fizice, psihologice sau sexuale, de abuz activ sau pasiv ( de tipul neglijenței). Cu alte cuvinte, violența reprezintă orice situație în care ființele umane sunt influențate în asemenea manieră, încât realizările lor efective, fizice sau psihice se află la un nivel mai scăzut decât realizările lor potențiale. Violența este indicată de diferența dintre potențial și realitate/ realizări. Nivelul potențial este posibil atunci când există oportunitățile necesare și accesul la resurse. Dacă acestea sunt monopolizate de anumite persoane ( majoritatea aflată la putere ), înseamnă că nivelul actual de agresare al altor persoane ( grupul minoritar) scade sub potențialul lor normal.
Violența emoțională ( sau ostilă ) se realizează cu intenția de a-i face rău cuiva, de a-i provoca suferința și pentru reducerea tensiunii psihice a agresorului. Acestor forme li se adaugă violența ca agresiune simbolică, ce desemnează „ a agresa semnul sau obiectul care materializează identitatea celuilalt detestat” semnele puterii sau ceea ce este definit ca atare.
Violența este considerată a fi un abuz de putere, o modalitate de impunere a puterii asupra celorlalți dar, în mod paradoxal, ea semnifică uneori și lipsa de putere.
Violența domestică este definită de către unii cercetători ca o amenințare sau producere a unei răniri fizice în trecutul sau în prezentul conviețuirii cu partenerul. Atacul fizic sau sexual poate fi acompaniat de intimidări și abuzuri verbale; distrugerea unor bunuri personale ale victimei ; izolarea forțată de prieteni, restul familiei și alte persoane care ar pute constitui un potențial ajutor pentru victimă , amenințări la adresa unor persoane semnificative pentru victimă , …. ontrolul accesului la bani sau lucruri personale, hrană, mijloace de transport, telefon și alte surse de protecție sau îngrijire, de care ar pute beneficia femeia victimă.
Amploarea violenței familiale constituie, în prezent, una dintre cele mai grave probleme sociale cu care se confruntă societățile contemporane, inclusiv România. Cuprinzând toate formele de agresiune care se exercită în cadrul căminului ( maltratarea partenerei , abuzul contra părinților, bătrânilor sau altor rude), această formă largă de violență se adaugă valului de agresiuni exercitate în afara familiei, contribuind astfel la generalizarea unui climat social dominat de teamă, anxietate și conflict. Violența din cadrul familiei nu este altceva decât produsul unei violenței generalizate la scară socială, reproducând tendințele de creștere a agresiunilor în societate. Pe de altă parte, violența familială are un impact puternic asupra violenței sociale, amplificând posibilitatea de reacție agresivă a membrilor atunci când se află în diferite situații de criză ori de conflict.
Nu există un singur factor care să explice toate aceste acte de violență lipsite de sens. Unii susțin că violența e o înclinație înnăscută a omului. Alții argumentează însă că toate aceste crime lipsite de sens nu pot fi considerate o parte inerentă a naturii umane. Numeroși specialiști consideră că există mai mulți factori și mai multe situații, cu rol de catalizator care îi determină pe oameni să comită acte violente, iraționale.
1.2 ABUZUL ȘI FORMELE LUI:
Din punct de vedere demografic, vârsta reprezintă una dintre caracteristicile cele mai importante ale unei populații, care are rolul principal în asigurarea reproducerii umane și reînnoirii ansamblului de indivizi care compun populația respectivă. Fenomenul de îmbătrânire demografică și creșterea speranței de viață au generat o schimbare profundă a unor raporturi dintre diferite grupuri de vârstă , ca și transformarea radicală a atitudinilor tinerilor față de vârstnici.
Vârstnicul nu mai reprezintă pentru tânăr un tezaur de înțelepciune, ci, dimpotrivă , un simbol al rutinei, un individ conservator, plin de prejudecăți cu privire la rolul tânărului în societate.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Abuzul Batranilor.docx