Avantajele și limitele metodelor psihologiei educației și contextele educaționale în care pot fi utilizate

Psihologia educationala preia din arsenalul metodologic al stiintelor psihologice acele metode care se potrivesc obiectivelor sale de cercetare si sarcinilor sale adaptandu-le si imbogatindu-le, descoperind noi tehnici de lucru si noi variante de realizare.

Principalele metode ale psihologiei educatiei

Metoda observatiei este una din cele mai vechi metode utilizate in cercetare si cunoasterea psihologica si consta in urmarirea si inregistrarea manifestarilor comportamentale ale elevilor asa cum se petrec ele in mod natural in contextul scolii.

Cadrul didactic poate observa la elevi o serie de caracteristici ale fiintei lor, cum ar fi alura corporala, particularitatile fizionomice, adica simptomatica stabila si manifestarile comportamentale si situatiile in care acestea apar si se manifesta, adica simptomatica labila. De asemenea poate observa toate felurile de miscari si complexele de miscari (mersul, alergatul, cataratul, manipularea obiectelor), deprinderi instrumentale (de manevrare a obiectelor si aparatelor), deprinderi grafice (desen, scriere), deprinderi de vorbire (intonatia, intensitatea, debitul, fluenta, pronuntia, structura propozitiilor si frazelor, unitatea discursului), gesturile insotitoare, conduite emotional-expresive (postura, miscarile, gestica, mimica). Toate aceste date despre un elev pe care profesorul vrea sa-l cunoasca din punct de vedere psihic se pot inregistra prin intermediul foii de observatie (consemnarea celor observate in timpul unor lectii si interpretari partiale) si grilei de observatie (observarea tipului de comportament al elevilor la lectii). Dupa obtinerea datelor prin intermediul acestor metode, ele trebuie sa fie prelucrate, adica grupate dupa calitatea lor si interpretate. Trebuie sa descoperim in spatele manifestarilor comportamentale acele insusiri psihice pe care le cautam. Interpretarea impune luarea in considerare a contextului in care s-au produs comportamentele respective si, totodata, suprinderea legaturilor dintre ele si confirmarea lor prin aplicarea altor metode. De exemplu, observand un elev cu o tinuta neglijenta in mai multe randuri, putem spune ca este caracteristica pentru el, insa interpretand pot apare doua moduri de intelegere: a) poate fi semnul inadaptabilitatii psihice sau chiar intarzierii mintale sau b) poate fi indiferenta, lipsa de interes, atitudinea perturbatoare, dorinta de a atrage atentia cu orice pret. Este nevoie sa apelam si la alte metode pentru a avea interpretarea adecvata si pot fi folosite aprecierile altor cadre didactice, colegilor, prietenilor.

Metoda observatiei prezinta cateva avantaje care o fac sa fie preferata de catre cadrele didactice care nu au specializari in psihologie:

a)` surprinde desfasurarea naturala a fenomenelor;

b) permite stabilirea relatiilor dintre comportamentele celor observati si factorii din ambianta;

c) pot fi constatate comportamente foarte multe si foarte variate si astfel pot fi sugerate noi directii de cercetare.

Dezavantaje ale metodei de observatie:

a) trebuie asteptate manifestarile comportamentale ale elevilor si s-ar putea ca in anumite situatii acestea sa nu apara;

b) este mai putin riguroasa, pentru ca nu pot fi cunoscuti toti factorii care genereaza comportamentele respective, iar acestea nu pot fi intotdeauna bine evaluate;

c) in momentul interpretarii rezultatelor pot apare influente din partea observatorului, a subiectivitatii lui;

d) daca observatorul este vazut de elev, prezenta lui poate deja sa modifice comportamentele reale ale acestuia.

Metoda observatiei poate fi folosita de catre unii profesori cu doua scopuri principale: a)sa-i poata cunoaste pe elevi; b) sa urmareasca efectele unor strategii si metode noi pe care le aplica sau le inoveaza.

Metoda experimentala presupune rigoare si stapanirea factorilor care stimuleaza, produc si influenteaza comportamentele oamenilor. Aceasta metoda reprezinta provocarea intentionata, interventia in desfasurarea fenomenului, masurarea si controlarea lui in vederea descoperirii relatiilor cauzale, a legilor care le guverneaza. Nu se asteapta pasiv aparitia comportamentelor elevilor, ci se asigura conditii care sa declanseze, se folosesc anumiti stimuli reali sau verbali, anumite contexte special alese sau create. Pe parcursul desfasurarii experimentului se intervine deliberat ca sa se favorizeze actiunea anumitor factori care se numesc variabile independente (acestia nu tin de subiectul supus experimentului si pot fi modificati de catre experimentator). Experimentul permite controlul asupra efectelor variabilelor independente modificate intentionat asupra variabilelor dependente, adica asupra comportamentelor elevilor.

Prin intermediul acestei metode au fost descoperite legile care guverneaza viata psihica a omului. Metoda experimentala a avut mare importanta pentru stiinta.

O varianta a experimentului natural este cel psihopedagogic, care se desfasoara in spatiul scolii, propune activitati specifice de invatare, da ocazia unor relatii interpersonale naturale, are o finalitate educativa. Este mai putin riguros, dar se apropie mai mult de contextul de viata, de solicitarile obisnuite ale scolii si duce al rezultate care pot dezvalui mai bine unele insusiri ale personalitatii sau efectele formative ale unor noi tipuri de sarcini, metode sau strategii.

Metoda experimentata prezinta avantajul rigorii in masurare si control, surprinde relatiile dintre fenomene, fazele desfasurarii comportamentelor, factorii si conditiile care actioneaza. Marile ei dezavantaje sunt: dificultatea de organizare si desfasurare si pericolul artificializarii manifestarilor subiectilor, fie prin modificari ale activitatii lor, fie prin schimbarea spatiului in care acestea se desfasoara.

Metoda anchetei in cercetarea psihologica este deosebita de ancheta judiciara sau ziaristica prin continut, conditiile de realizare si obiectivele urmarite.

Metoda anchetei poate fi utilizata in doua forme: a) ancheta pe baza de chestionar si b) ancheta pe baza de interviu.

Ancheta pe baza de chestionar este foarte mult utilizata in cercetarile asupra elevilor mai mari, incepand cu preadolescenta, pentru ca se cere stapanirea deplina a deprinderilor de scris-citit si atingerea unui anumit nivel al dezvoltarii cognitive care sa permita intelegerea deplina a continutului intrebarilor si cerintelor lor.

Intrebarile cuprinse in chestionar pot fi de doua feluri:

a) referitoare la nume si prenume, varsta, sex, clasa si scoala;

b) cele referitoare la aspectele psihice car vor fi cunoscute prin intermediul respectivului chestionar cum ar fi: De ce te pasioneaza informatica?; Cum iti apreciezi capacitatea de rezolvare a problemelor?; Cu cine iti place sa-ti petreci timpul liber?.

Dupa raspunsurile asteptate, intrebarile pot fi inchise sau deschise.