Bătrâni instituționalizați versus bătrâni neinstituționalizați

Bibliografie

Schimbarea mediului de viata a varstnicului prin institutionalizare,chiar daca nu este obligatorie,constituie o alternative posibila.Ea se refera la incadrarea persoanei respective intr-un centru de ocrotire (camin de batrani,camine-spital etc.) In esenta ,este vorba de o modificare a resedintei sale,modificare ce survine pe fondul devitalizarii lui generale,la care se adauga si celelalte evenimente dureroase (pensioanrea,o maladie invalidanta,decesul partenerului de cuplu,proximitatea mortii etc.),toate acestea provocand,de cele mai multe ori,o veritabila criza de adaptare,cu multiple consecinte somato-psihologice.

Principalele motive pentru care un varstnic refuza cu virulenta idea institutionalizarii sunt : izolarea de restul lumii,rupturea abrupta de locuinta si familie,sentimental abandonului si convingerea ca este condamnat la moarte.Casa in care el traieste de atata vreme poate fi unica lui laguna de iubire si securitate care,dupa ce nu mai este populata de nici una din fiintele dragi,macar debordeaza prin amintiri,alinandu-i discret solitudinea.Este motivul pentru care detonarea brutala a acestei ancore de stabilitate poate cauza tulburari somato-psihice diverse,accelerand deterioarea generala a persoanei,ce poate culmina cu o moarte rapida.

Investigatia de teren pe care Irina Maris a realizat-o in 2001 a decelat la varstnicii institutionalizati versus cei neinstitutionalizati prezenta unor modificari ,statistic semnificative,in structural or de personalitate.Spre exemplu : amplificarea psihasteniei si a depresiei,rezistenta diminuata la frustrare,bulversarea suplimentara a echilibrului emotional,cresterea demonstrativitatii si hiperexactitatii,sporirea nestapanirii de sine si a emotivitatii,introversiune si rigiditate mai accentuata,deficit al capacitatii de adaptare etc.

Dintre toate diferentele care exista intre batranii institutionalizati si batranii neinstitutionalizati,cercetarea de fata se axeaza pe stima de sine.depresia si anxietatea varstnicilor.

Tulburarile depresive se plaseaza in topul afectiunilor psihopatologice aferente acestui stadiu ontogenetic.In esalonul celor peste 65 de ani,se pot detecta 20-40% persoane ce prezinta o depresie moderata si 3-5% persoane cu o depresie severa.Depresia nu trebuie confundata cu tristetea.Exista trei tipuri esentiale de depresie : cea minora (disforia),cea majora (severa) si mascata.Depresia minora se caracterizeaza prin

descurajare,devitalizare,oboseala marcanta,dezinteres generalizat (incapacitatea de a se bucura)In plus,la acasta varsta,apar frecvent lentoarea motrica sau agitatia,iritabilitatea,oscilatia emotionala,anxietatea,insomnia.Referitor la depresia majora ,prin virulenta ei poate primejdui insasi viata persoanei,intrucat apare riscul accentuat de sinucidere.Izolarea poate atinge cote alarmante,nu de putine ori se instaleaza si refuzul alimentar.Depresia ,mascata este si ea prezenta la varsta a treia,cu o incidenta de 10-15%.Persoanele respective contesta energic existenta unor stari pesimiste,dezolante.Adeseori,comportamentul lor este iritabil si anxios.Insomniile agraveaza suplimentar starea varstnicului.Multe dintre produsele farmaceutice prescrise varstnicilor,chiar dintre cele mai banale,au printre efectele secundare depresia.

Locul second , in constelatia psihologica a batranetii il ocupa anxietatea.Cauzalitatea aestei afectiuni este multipla,intrucat orice schimbare de sorginte interna sau externa,personala sau de anturaj,induce neliniste,spaima,deruta. Anxietatea este o teama difuza, fara un obiect bine precizat, o stare de tensiune continua, in care persoana respectiva asteapta ca un eveniment negativ sa se produca. Persoanele care sufera de aceasta boala is fac de multe ori griji fara un motiv real, iar cand scapa de un motiv de teama, isi gasesc altul. De aceea de cele mai multe ori persoanele anxioase nu pot niciodata sa se relaxeze si se simt mai tot timpul epuizate. Anxietatea determina si o stare de hipersensibilitate si persoanele care sufera de aceste tulburari nu se simt aproape niciodata in largul lor.Dintre simptomele care insotesc anxietatea, cel mai frecvent sunt intalnite tensiunea in jurul gatului, a cefei si a spatelui, diaree cronica, insomnii si cosmaruri. Deseori aceste persoane au palmele umede si transpira fragvent. De asemenea pot prezenta hipertensiune arteriala, puls accelerat, tulburari respiratorii sau palpitaii, fara un motiv de natura fiziologica.

Stima de sine se contureaza, conform literaturii de specialitate, din 4 componente principale: sentimentul de siguranta, cunoasterea de sine, sentimentul de apartenenta (la o familie, la un grup, la o categorie socio-profesionala etc.),sentimentul de competenta.La unii varstnici aceste componente ale stimei de sine au un nivel destul de scazut,ceea ce duce la o diminuare a stimei de sine.

Cercetarea de fata doreste sa evidentieze modul in care institutionalizarea afecteaza nivelul anxietatii,stimei de sine si al depresiei la batrani.